Icoane pe lemn, confiscate în timpul regimului comunist, expuse la Muzeul Vrancei

de
Sursa foto: Muzeul Vrancei

Muzeul Vrancei a găzduit, marți, vernisajul expoziției „Icoane confiscate de regimul comunist”, deschisă publicului timp de două săptămâni.

Potrivit unui anunț postat pe pagina de Facebook a Muzeului Vrancei, este vorba despre vernisajul unei „expoziții de icoane rupte din pereții așezămintelor monahale desființate după 1959, confiscate de Miliție și ajunse în depozitul Muzeului Vrancei în 1979”.

Expoziția cuprinde 24 de icoane pe lemn de diferite dimensiuni și stiluri artistice, icoane ajunse în inventarul Muzeului Vrancei în 1979, cu mențiunea „icoane confiscate”, probabil de la fostele schituri și mănăstiri desființate prin Decretul 410/1959.

„Cu ajutorul colegilor din Muzeul Vrancei, am aflat că în depozitele muzeului există câteva zeci de icoane, ajunse acolo printr-un simplu proces verbal, în 1979, icoane confiscate, nu se spunea de la cine, şi date muzeului de miliţia de la acea vreme. (…)

Ştim că din 1951 a început un jaf al patrimoniului istoric şi religios din schiturile şi mănăstirile închise. Printr-un decret, toate bunurile care aparţineau schiturilor şi mănăstirilor treceau în proprietatea sfaturilor populare. Multe icoane, nu neapărat valoroase, au dispărut, deoarece şi bisericile au fost închise şi s-au dărâmat.

În acea perioadă, sute de icoane, nu neapărat de valoare artistică, pentru că Biserica nu este un muzeu cu autori celebri, ci icoane cu valoare patrimonială, care ţineau de legătura dintre comunitate şi Cel de sus, au ajuns la indivizi care le-au traficat, unele au fost recuperate de poliţie, altele au ajuns în colecţii private. Aşa probabil au ajuns în patrimoniul miliţiei şi aceste icoane. Neavând ce să facă cu ele, le-a dat Muzeului Vrancei. Iar astăzi, pentru prima dată din 1979, aceste icoane restaurate şi recondiţionate vă întâmpină în simplitatea lor”, a declarat directorul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, potrivit Agerpres.

Sursa foto: Muzeul Vrancei

Potrivit sursei citate, din expoziţie face parte şi pomelnicul triptic al fostei Mănăstiri Vizantea, care este de altfel şi cel mai vechi exponat, datând din secolul XVII, în care sunt amintiţi toţi cei care au contribuit, într-un fel sau altul, la construcţia mănăstirii, între care şi mai mulţi domnitori care au făcut danii către acest locaş de cult.

Printre ei se află Irimia Movilă, Ştefăniţă Lupu, Eustaţie Dabija sau Gheorghe Duca. Tot în această expoziţie a fost expus pentru prima dată şi pomelnicul triptic al Schitului Dălhăuţi.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost