Problemele comunității românilor din Serbia, în atenția parlamentarilor de la București. Senatorul AUR, Claudiu Târziu: Cerem autorităților de la Belgrad să aplice principiul reciprocității în respectarea drepturilor românilor din Serbia

Problemele comunității românilor din Serbia, cum ar fi retrocedarea proprietăților confiscate în perioada regimului comunism sau aspecte referitoare la învățământ, au ajuns în atenția senatorului AUR, Claudiu Târziu, aflat într-o vizită oficială în Voivodina-Serbia.

Ajuns în Voivodina, joi, 20 mai, senatorul Claudiu Târziu, co-președinte AUR și președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, a făcut un prim popas la Casa de presă și editura „Libertatea”, care împlinește 76 de ani de existență.

„A fost o întrunire extrem de utila și plăcută, cu oameni entuziaști și hotărîți în a-și apăra drepturile și libertățile. Au urmat alte intilniri pline de miez și care ne obligă pe noi, statul român, la acțiune.

Situația românilor din această provincie a Serbiei este incomparabil mai bună față de a celor din Timoc, dar este loc de mai bine, pentru că au rămas încă multe probleme de rezolvat pentru comunitatea românească, dintre care una dintre cele mai importante o reprezintă retrocedarea proprietăților confiscate de regimul communist”, a scris, pe Facebook, senatorul Claudiu Târziu.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții comunității românești au prezent situația gravă cu care se confruntă, fiind în pericol de a rămâne fără sediul unde își desfășoară activitatea de zeci de ani.

În cadrul intervenției sale, senatorul AUR Claudiu Târziu, a subliniat faptul că minoritatea sârbă din România beneficiază de toate drepturile necesare păstrării identității naționale, inclusiv de o presă liberă în limba sârbă, astfel încât este absolut firesc ca autoritățile sârbe să ofere Casei de presă și editură „Libertatea” un sediu similar celui care va fi retrocedat:

„Așteptăm de la autoritățile sârbe un gest de normalitate și de reciprocitate, pornind de la felul în care minoritatea sârbă este tratată în România, anume de a oferi în cel mai scurt timp Casei de presă și editură Libertatea un nou sediu, pe măsura celui pierdut, pentru ca această veche și importantă instituție românească din Serbia să-și poată desfășura activitatea în continuare.

Cer Ministerului de Externe de la București și Ambasadei României de la Belgrad să urmărească cu atenție această problemă și să facă toate demersurile necesare pentru a se asigura că minoritatea românească din Serbia nu iese păgubită sau îi sunt afectate drepturile. Voi informa și Senatul României asupra acestei probleme și o vom urmări cu maximă atenție”, a spus senatorul AUR, Claudiu Târziu.

Sursă foto: Claudiu Târziu/ Facebook

O altă chestiune serioasă pe care au sesizat-o parlamentarilor reprezentanții comunității române locale este cea referitoare la situația clădirii „Luceafărul”, care trebuia retrocedată comunității românești și care, între timp, a fost vândută unui particular de către autoritățile sârbe.

A fost evidențiată necesitatea acordării de către statul sârb a unei compensații financiare sau imobiliare în schimbul acestei clădiri de importanță istorică uriașă pentru comunitatea românească.

În acest sens, s-a cerut intervenția autorităților române pentru ca acest lucru să se finalizeze în spiritul bunei înțelegeri și a reciprocității, ținând cont că statul român a restituit minorității sârbe din România toate imobilele revendicate.

„Salutăm progresele făcute de Serbia în ceea ce privește tratamentul minorității românești din Voievodina și sperăm că problemele legate de compensarea clădirii „Luceafărul” și acordarea unei clădiri similare ca cea pe care Casa de Editură „Libertarea” o pierde, prin retrocedare, să fie rezolvate în cel mai scurt timp de autoritățile sârbe.

Insistăm că acest lucru, ca și recunoașterea sinonimiei vlah/român și acordarea de drepturi similare cu cele ale românilor din Voievodina și celor circa 300.000 de români/vlahi din Timoc, fac parte din pachetul de măsuri care trebuie întreprinse pentru ca România să poată acorda sprijin integrării europene a Serbiei.Este necesară o implicare totală a Guvernului României, a Ministerului Afacerilor Externe de la București, a ambasadei și consulatelor din Serbia, în ajutorul comunității românești și nu așa cum a fost până acum.

Interesele acestei comunități, ca și ale celei din Timoc, fac parte din interesele naționale românești și trebuie să fie prioritare pentru autoritățile române. În ceea ce ne privește, prin diplomația parlamentară, ne vom îndeplini toate angajamentele luate în discuțiile cu reprezentanții comunității. Vom monitoriza atent cum își vor face treaba instituțiile care țin de statul român, dar și cum autoritățile sârbe, în beneficiul bunelor relații bilaterale, își vor îndeplini obligațiile față de minoritatea română, indiferent cum se numește ea, de pe întreg teritoriul Serbiei. Adică în același mod în care România și-a îndeplinit obligațiile față de minoritatea sârbă”, a spus senatorul Claudiu Târziu, co-președintele AUR.

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Un comentariu la „Problemele comunității românilor din Serbia, în atenția parlamentarilor de la București. Senatorul AUR, Claudiu Târziu: Cerem autorităților de la Belgrad să aplice principiul reciprocității în respectarea drepturilor românilor din Serbia”

  1. Corect , cu o simpla corectie , sunt si descendentii ai romanilor/vlahi de pe valea Timocului , care s-au refugiat in Romania in mai multe valuri , dupa razboiul ruso-turc , de la 1877, dupa cel primul razboi mondial si chiar dupa cel de-al doilea razboi mondial , in perioada asa zis comunista .Sunt in Banat , Muntenia si Oltenia , oare pe ei nu ii intreaba nimeni ce au pierdut ?

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat: