Senatorul Claudiu Târziu (AUR) a susținut un discurs puternic, sâmbătă, la Chișinău, în cadrul ședinței comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova.
Senatorul Claudiu Târziu a început discursul cu o declarație de dragoste pentru Basarabia.
Redăm mesajul transmis, sâmbătă, de senatorul Claudiu Târziu:
„Dragi prieteni și frați, voi începe cu o declarație de dragoste. Iubesc Basarabia și pe basarabeni. În venele mele curge sânge basarabean. Bunica mea s-a născut la Lipnic în județul Soroca, acolo unde Ștefan cel Mare a repurtat o victorie zdrobitoare asupra hoardelor tătare venite din răsărit. Fiind legat organic de Basarabia, prin origine, am întotdeauna în inima mea această parte a pământului românesc.
M-aș bucura dacă într-o bună zi atât eu, cât și ceilalți peste 800 de mii de urmași ai basarabenilor refugiați după 28 iunie 1940 în interiorul României, să fiu recunoscut ca cetățean al Republicii Moldova. Cred că merită să ne gândim împreună la un Acord bilateral în materie de cetățenie, cum există atâtea în Europa și în lume.
România are o răspundere istorică față de Republica Moldova. Peste 1 milion de locuitori din Republica Moldova sau peste 35% don ansamblu corpului social și-au redobândit cetățenia română – devenind astfel și cetățeni ai Uniunii Europene. Există încă o jumătate de milion de oameni care au solicitat redobândirea cetățeniei române și astfel, vorbim de un total ce depășește 50% dintre locuitori. Acești oameni aduc România în Republica Moldova și Republica Moldova în România. Ei gândesc pragmatic, acționează responsabil față de ei și familiile lor și arată prin exemplul lor calea de urmat și de către clasa politică.
Și unii și alții, la București și Chișinău, avem așteptări mari și nutrim multe speranțe legate de viitorul nostru comun. Dorim refacerea celor 14 poduri distruse de pe Prut. Dorim integrarea energetică completă a Republicii Moldova cu România, atât prin interconectarea rețelelor electrice, cât și a celor de distribuție a gazelor naturale. Dorim 8 puncte comune de trecere peste Prut în locul celor 16 puncte corespondente actuale. Dorim să înființăm în sfârșit batalionul nostru comun de menținere a păcii, cu sediul la Iași, capitala noastră istorică. Dorim intensificarea schimburilor economice dintre malul stâng și malul drept al Prutului. Dorim să-i fie restituite Mitropoliei Basarabiei proprietățile confiscate abuziv de către regimul sovietic ateu. Dorim să instituim o Organizație interstatală a Românofoniei. Dorim semnarea unui Acord privind diaspora noastră comună. Dorim crearea unui post de televiziune comun. Dorim să construim un spațiu informațional comun. Dorim să instituim Româniada, jocurile noastre sportive comune.
Dorim anularea reciprocă a taxelor vamale pentru tipăriturile în limba română. Dorim anularea completă a tarifelor de roaming, acum doar reduse, între cele două maluri ale Prutului. Dorim să valorificăm împreună potențialul râului Prut, construind hidrocentrale noi și creând o zonă transfrontalieră de agrement la Costești-Stânca, unde avem cel mai mare lac artificial de acumulare după cel de la Porțile de Fier. Dorim să vă ajutăm să reveniți la ecartamentul european al căilor ferate, astfel încât drumul cu trenul de mare viteză de la Chișinău la București să nu dureze 12 ore, ci 3. Dorim să construim și să lansăm în spațiu primul nostru satelit artificial comun. Dorim să anulați toate interdicțiile de călătorie puse unor cetățeni români de către regimul cleptocratic anterior. Și aici mă refer inclusiv la nedreapta interdicție pusă domnului George-Nicolae Simion, care astăzi ar fi trebuit să fie aici. Dorim desecretizarea arhivelor KGB de la Chișinău de până în 1991.
Dorim să nu mai vedem la Leușeni singurul monument al CSI din lume, de altfel ridicat fără autorizațiile necesare. Dorim să nu mai vedem pe postamente nici tunurile sau tancurile sovietice cu țevile îndreptate împotriva României și a Uniunii Europene. Dorim să avem înțelepciunea și voința de a crea o Uniune monetară între cele două state ale noastre, iar Leul comun să fie un instrument activ pus la treabă pentru bunăstarea românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dorim ca frații basarabeni să beneficieze în România de toate drepturile de care se bucură cetățenii Uniunii Europene, ai Confederației Elvețiene și ai Norvegiei. Asta ar însemna să dăm expresie concretă relației noastre speciale și privilegiate.
Dorim să fim din nou ceea ce am fost dintru început, așa cum ne-a lăsat Dumnezeu pe pământ – o singură familie, un singur neam, în aceleași spațiu istoric și etnic al devenirii noastre comune. De aceea, privind lucrurile din perspectiva ordinii superioare și morale a lucrurilor, voi încheia într-un glas cu psalmistul. ”Iată acum ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună!”; ”Unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac”.
Dumnezeu să binecuvânteze poporul român de aici de pretutindeni, pentru a se bucura în pace de toate binefacerile unei vieți naționale în unitate! Vă mulțumesc!”
Știri pe acest subiect:
Senatorul Claudiu Târziu (AUR), întâmpinat de unioniști la Chișinău
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024