Conservatorii finlandezi demască ipocrizia din spatele „solidarității europene” pe tema gazelor rusești

Criticând suveranismul și încercările de protecție ale statelor est-europene independente, Germania a practicat ea însăși cea mai naționalistă politică economică. Și-a tras conducte de petrol și gaze direct din Rusia, ocolind geografia, și a negociat prețuri deosebit de mici direct cu Moscova, în afara oricărui mecanism al Uniunii Europene. Iar industria germană e un monstru flămând. Ea a fost gândită și a funcționat timp de o jumătate de secol pe baza gazului rusesc aproape gratuit. În aceste condiții, e ușor să fii competitiv. Chiar și facturile către populație sunt ridicol de mici în comparație cu ale altor europeni. De fapt, timp de decenii, nemții au plătit pentru gaze mai puțin decât românii.

În 2011, guvernul de la Berlin a făcut un anunț șocant: toate cele 17 centrale nucleare ale Germaniei urmează să fie închise în câțiva ani. Un deceniu mai târziu, guvernul a hotărât să închidă și centralele pe cărbune, într-un plan întins pe 15 ani, pentru a face loc energiilor regenerabile. Energiile verzi s-au dovedit cai verzi pe pereți și au crescut dependența de petrolul și gazele rusești.  Iar în urma războiului din Ucraina, nemții vor să renunțe și la acestea. Astfel, Germania a ajuns parazitul energetic al Europei. Care acum se îndreaptă către țările din jur.

Germania s-a trezit cu nota de plată a ideologiei Green Deal, pe care a îmbrățișat-o cu nesăbuință. Și caută să împartă pierderile cu toți. Deja, politicieni germani vehiculează ideea că țările care au resurse trebuie să le împartă cu cele ce consumă mult. O tâlhărie ambalată frumos și numită “solidaritate europeană”. Prima victimă e o țară curată și pașnică, Finlanda.

Puțină lume știe că distribuția gazelor naturale în Germania este monopolul concernului Uniper, la care acționar majoritar este compania Fortum, deținută de statul finlandez. La prima vedere, o afacere de miliarde de euro, bani care se varsă fără oprire în visteria de la Helsinki. Greșit! Banii pleacă invers, din Finlanda către Germania.

Prin tot felul de subvenții și scheme de ajutor, guvernul german a întârziat cât a putut descărcarea facturilor de gaze către consumatorii finali. Orice s-ar spune, în Germania, prețul gazelor e reglementat de stat, prin mecanisme sofisticate și lipsite de transparență. Astfel, Uniper nu a avut profituri mari nici când gazele rusești erau ieftine și curgeau neîntrerupt, iar astăzi, când afacerea e mai degrabă păguboasă, “solidaritatea europeană” cheamă Fortum, adică statul finlandez, să găsească scheme de ajutor. Nu se numește subvenție, ci “capitalizare”.

Guvernul finlandez a aprobat de curând o capitalizare de 8 miliarde de euro în Fortum, după ce firma finlandeză investise deja cca. 7 miliarde de euro în Uniper. Singurul partid care s-a opus și a demascat schema necinstită a fost Perussuomalaiset (Adevărații finlandezi), formațiune conservatoare aflată în opoziție. Președinta partidului, Riikka Purra, a cerut deseori intervenția statului finlandez în această afacere păguboasă, arătând că “până când consumatorii germani nu vor plăti gazele după prețul pieții, contribuabilii finlandezi le vor subvenționa facturile”.

„Finlanda plătea deja prețul închiderii centralelor nucleare, ca și pierderile din aventurile de investiții ale băncilor germane din timpul crizei euro, dar dacă Germania vrea să-și sprijine gospodăriile și afacerile în criza energetică, să o facă statul german, nu contribuabilul finlandez, care oricum plătește un preț uriaș pentru energie, cea mai scumpă din Europa”, a mai declarat Riikka Purra.

La sfârșitul săptămânii trecute, guvernul de la Berlin a anunțat că preia partea de 30% care revine Germaniei în Uniper, de fapt o capitalizare directă a distribuitorului de gaze. Problema nu se rezolvă, ci doar se amână. Ca să fie și mai rău, capitalizarea va reduce valoarea firmei, mai precis valoarea participării Finlandei. Așa cum spunea Riikka Purra, “Germania va cumpăra Uniper la un preț ridicol, iar Fortum și finlandezii vor rămâne cu sacul gol și rupt”.

MARIUS HERGHELEGIU


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost