Academia Română organizează, împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, celebrarea Zilei Limbii Române, în data de 31 august 2023.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 11, simultan la sediul celor două instituții, în Aula Academiei Române din București și în Sala Azurie de la Chișinău. Membrii celor două Academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni științifice comune ce se va desfășura în format mixt, cu participarea presei și a publicului care va dori să cinstească această sărbătoare, a anunțat, printr-un comunicat de presă, Academia Română.
Manifestarea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, şi de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
În cadrul programului, în Aula Academiei Române de la București, vor lua cuvântul academicenii Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va susține prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu“, Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, și Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, care va vorbi despre vitalitatea limbii române.
La Chișinău, acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susține prelegerea „Limba Română – Casa Fiinţei Noastre“.
Acad. Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator, în cadrul prelegerii „Limba română – limba noastră a tuturor“, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române și director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din „Bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova“.
Vor susține, de asemenea, prelegeri profesorii universitari Rodica Zafiu, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti“ al Academiei Române – „Limba română în contextul globalizării“, Viorel Vizureanu, decanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti și directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române – „Valenţele culturale ale limbii române în activitatea Sfântului Antim Ivireanul“ și Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti – „Este limba română o limbă sui-generis? Consideraţii istorice şi comunicative“.
Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, aflat la a XII-a ediţie.
În cadrul evenimentului, după cuvântul de deschidere adresat de acad. Mihai Cimpoi şi un mesaj de salut al europarlamentarului Maria Grapini, va avea loc o sesiune specială, cu titlul „Academician Eugen Simion – 90“, în cadrul căreia academicianul Mircea Martin, poetul Ion Hadârcă și Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, vor evoca activitatea și opera acad. Eugen Simion, personalitate marcantă a culturii române, de la a cărui naștere s-au împlinit 90 de ani.
Cu acest prilej vor fi lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural“, de Mihai Cimpoi, şi „Texte despre Basarabia“, de Eugen Simion.
Ziua Limbii Române se sărbătorește în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei inițiative legislative aprobate de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“, pentru a transmite, astfel, mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de frontiere.
31 august este ziua în care, în 1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română și la grafia latină.
- 16 mai. 126 ani de la nașterea părintelui Liviu Galaction Munteanu, mărturisitor în temnițe și propus spre canonizare - 16 mai 2024
- Claudiu Târziu (AUR), la Alba Iulia: Deciziile luate la Bruxelles și acceptate cu capul plecat la Bucuresti ne costă pe toți - 16 mai 2024
- Impresionanta comunitate românească creștină din Italia. Episcopia Ortodoxă Română a ajuns la 300 de parohii, sute de preoți și opt mănăstiri, în doar 16 ani de la înființare - 16 mai 2024
Poate , daca am fi si noi ca ” alti ” care isi promoveaza trendul de popor , prin fel de fel de manifeste , de mii de ani , am promova si noi ceea ce am avem mai presus ca ei ” limba romana ” demonstratata etimologic la nivel de experti lingvistici internationali , ca este una dintre cele mai complexe limbii mondiale privind gramatica , exprimarea , intelesul cuvintelor imprumutat si asimilat din slavona , turca , svaba , magiara mai nou englza , la nivel de timpuri ” acutale ” in functie de ” trecatori vremelnici pe acesti locuri ai timpurilor trecute , prezente si viitoare ” dar cuvinte asimilate de la diferite natii trecatoare ale momentului au fost asimilate cu un sens de exprimare clar si exact in cadrul limbii romane .Este singura limba mondiala care a ” asimilat cuvinte din alte limbi ” si le-a introdus in sensul exprimarii gramaticale , fonetice si ortografice ale unei limbi ,de vreo doua mii si ceva dae ani , DAR SE PARE CA ACEST ASPECT care este cel mai important fonetic , gramatical si ” informativ ” , este inca mai putin de apreciat si de ” implementat ca trend national mondial ” , acum cand fiecare ” popor si natiune ” isi impune ” TRENDUL SAU MONDIAL .