Transhumanța, inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, alături de „Ritualul Călușului”, „Doină” și „Mărțișor”

Transhumanța, o tradiție străveche, a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, în urma unui efort colectiv, dosarul multinațional fiind depus de zece țări, inclusiv România.

Astfel, începând de marți, 5 decembrie, România are un nou element înscris în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.

Este vorba de „Dosarul multinațional Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor”, elaborat Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania. Acesta este o extensie a dosarului Transhumanța în zona mediteraneană şi în Alpi, înscris de către Austria, Grecia şi Italia, în anul 2019, a anunțat UNESCO.

„Dincolo de deplasarea turmelor, practică milenară încă de pe vremea Imperiului Roman, transhumanţa reflectă și relațiile complexe dintre oameni, animale şi ecosisteme. Aceasta implică ritualuri şi practici sociale, îngrijirea şi creşterea animalelor, gestionarea terenurilor, pădurilor şi resurselor de apă şi gestionarea pericolelor naturale.

Transhumanța a influențat și practicarea unor meșteșuguri și ocupații asociate: fabricarea de obiecte necesare la stână, a articolelor de îmbrăcăminte specifice, a unor instrumente muzicale, a comerțului cu produse specifice, a elementelor de arhitectură țărănească, de la anexele stânii, la locuința temporară și până la gospodăriile complexe sau la așezări agropastorale specifice”, se menționează în comunicatul UNESCO.

Un dosar tematic consacrat transhumanței poate fi găsit pe siteul Institului Național al Patrimoniului.

Transhumanța este ce-al de-al zecelea element înscris de România în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității:

  • Ritualul Călușului (din 2008);
  • Doina (2009);
  • Artizanatul ceramicii de Horezu (2012);
  • Colindatul de ceată bărbătească (2013);
  • Jocul fecioresc (2015);
  • Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016);
  • Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017)-Mărțișorul;
  • Arta cămășii cu altiță (2022);
  • Tradițiile de creștere a cailor lipițani (2023).

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost