Președintele Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, a susținut, sâmbătă seara, un discurs cu ocazia recepției de Ziua Națională a României.
Încă de la începutul discursul, președintele Iohannis a cerut iertare românilor.
„Dragi români, sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Naţională în calitate de preşedinte al României. După două mandate şi zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul ţării, mă despart de această responsabilitate cu emoţie, cu recunoştinţă şi cu o admiraţie nemărginită pentru dumneavoastră, cetăţenii ţării noastre. Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susţinător al idealurilor dumneavoastră şi un partener în realizarea lor”, a afirmat Iohannis, în discursul său. (…)
Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulţumit şi pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor şi acţiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluţii pentru securitatea, bunăstarea şi prosperitatea României şi a cetăţenilor săi”, a declarat președintele Iohannis.
Totodată, președintele României s-a poziționat evident împotriva unui candidat la alegerile prezidențiale, îndemnând românii să voteze pentru democrație și împotriva „extremismului”.
„Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau de centru. Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat.
Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.
Dragi români, știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației. De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor.
Fiecare vot contează și fiecare cetățean are un rol esențial în conturarea viitorului țării noastre. Nu avem voie să uităm că votul este un drept pentru care semenii noștri au luptat, unii plătindu-l cu sânge, în urmă cu 35 de ani”, potrivit unui mesaj transmis, ulterior, pe pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis.
- Instanţa supremă dezbate, miercuri, contestaţia AUR împotriva hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale - 11 decembrie 2024
- La timpuri noi, oameni vechi. Jurnalista Oana Șlemco, de la făina de greieri, la vânătoarea de preoți - 10 decembrie 2024
- Radio France: Alegătorii români nu sunt o turmă care votează orbește la recomandările TikTok. Alegerile din România arată furia împotriva partidelor sistemului și o profundă dorință de schimbare - 10 decembrie 2024
Klaus Iohannis este cel mai detestat presedinte postdecembrist, care după 10 ani la Cotroceni nu lasă nimic serios în urma lui pentru țară.
Din păcate la noi s-a mers mereu pe principiu de a alege “răul mai mic”. Cel mai elocvent exemplu s-a întâmplat în anul 2014 cu alegerea în primul mandat al presedintelui Klaus Iohannis, care după realegerea sa din anul 2019 pentru al doilea mandat a devenit “răul cel mare”.
In primul mandat de 5 ani din 2014 până în 2019, Iohannis a dormit la Cotroceni fără să facă nimic, pe motiv că nu l-a lăsat PSD-ul. Cu toate astea Iohannis a fost reales în 2019 pentru al doilea mandat de 5 ani, în care si-a dat arama pe față, sfidând o țară întreagă prin vizite externe cu avioane de lux, adevarate excursii costisitoare si inutile pe bani publici, pentru care nu a dat la nimeni socoteală, pe considerentul că ar fi secret de stat.
Pe plan intern, după criza politică din toamna anului 2021, Klaus Iohannis este cel care, pentru linistea lui la Cotroceni, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD. Aceasta a dus la ruperea PNL, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta.
Argumentul invocat pentru realizarea coalitiei dintre PNL și PSD era “stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că in loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare si regres. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa pe 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare si in PNRR, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de manevre nedemocratice care au fost o frână in dezvoltarea economică a ţării.
Astfel au mai trecut 4 ani degeaba si am ajuns la un nou ciclu de alegeri parlamentare si prezidentiale după care se prefigurează o situatie dezastruoasă pe plan politic si economic.