Europarlamentarul Claudiu Târziu aduce în atenția opiniei publice o nouă temă de dezbatere care a fost evitată de candidații la alegerile prezidențiale, anume „jefuirea României prin lege”.
Europarlamentarul român explică, într-o analiză pubicată, joi, pe Facebook, că imediat după Revoluția din 1989 s-a „privatizat” tot ce poporul român reușise să construiască în ultimii 40 de ani.
Ulterior, în anii 2000, sub pretextul sub pretextul justei despăgubiri a celor deposedați ilegal de autoritățile comuniste, toate valorile patrimoniului național au devenit, într-o singură zi, trofee pentru vânătorii de comori imobiliare.
„11 candidați se luptă pentru funcția de Președinte al României, dar niciunul nu a adus în discuție jaful inimaginabil prin care a fost ilegal înstrăinată o parte însemnată din patrimoniul țării în ultimii 20 de ani.
Imobile, terenuri, clădiri din infrastructura critică a statului, munți și păduri, ba chiar localități întregi au fost trecute din proprietatea publică în portofoliul unor persoane fizice, companii sau organizații cu ramificații peste hotare, întâi în baza unei legi date de regimul neocomunist chiar în 1990, apoi, spre desăvârșire, în baza unei legi promovate în 2005 de către fostul ministru al Justiției, Monica Macovei.
În prima fază, s-a ”privatizat” (cuponiada, vă mai amintiți?) tot ce poporul român reușise să construiască în ultimii 40 de ani.
Apoi, în anii 2000, sub pretextul justei despăgubiri a celor deposedați ilegal de autoritățile comuniste, toate valorile patrimoniului național au devenit, într-o singură zi, trofee pentru vânătorii de comori imobiliare.
Parcuri, spitale, școli, sedii ale administrației locale sau centrale, fabrici și ateliere, așezăminte culturale au fost scoase din circuitul public prin decizii și sentințe judecătorești halucinante”, precizează Claudiu Târziu.
Claudiu Târziu face trimitere la o serie de investigații pe care le-a realizat în perioada respectivă, în calitate de jurnalist.
„Sentințe înlesnite posibile printr-un mecanism pe care l-am descries într-o serie de investigații, publicate în ”Cotidianul”, chiar în acea perioadă. Beneficiarii mecanismului erau ”băieții deștepți”, acoperiți ai serviciilor secrete și membri ai mafiei de la vârful statului, care cumpărau drepturile litigioase ale proprietarilor de drept, la preț de nimic, prin șantaj și prin complicitatea autorităților.
Iar în unele cazuri, proprietăți pentru care foștii deținători au fost despăgubiți de statul român după Primul și Al Doilea Război Mondial au fost cedate, fără nicio justificare legală sau istorică, urmașilor sau unora dintre cei care au cumpărat drepturile litigioase de la moștenitori. (Vedeți cazurile strigătoare la cer ale jefuirii unor sate întregi, în Transilvania!).
Nimeni nu a avut curajul și mai ales puterea de a opri acest uragan care a redesenat harta administrativă a localităților din România.
Crima săvârșită de autoritățile statului, prin care s-a risipit avuția întregii națiuni în beneficiul unor mafioți sau chiar al unor grupuri de interese antiromânești, este cu atât mai odioasă cu cât a fost mascată în spatele unui principiu moral incontestabil: victimele unei dictaturi clădite pe jefuirea proprietății private aveau tot dreptul la compensații”, a menționat Claudiu Târziu.
Europarlamentarul Claudiu Târziu subliniază că nimeni nu poate calcula astăzi pierderile generate de acest dezastru, iar implicațiile sunt atât de mari, încât politicienii tremură când aud despre acest subiect, de teama campaniilor de denigrare la care ar fi supuși prin grija profitorilor îmbogățiți din ˝restituiri˝.
„Suntem cu toții victimele și complicii unei epoci rușinoase din istoria României, iar prima datorie a celor care nu și-au pierdut simțul datoriei față de națiunea română este să nu uităm!
Astăzi, România este un stat slab, prins în tentaculele unei mafii politice antinaționale și incompetente. Dar nelegiuirile comise cu ajutorul conducătorilor care s-au perindat la vârful țării și ale judecătorilor și notarilor care și-au vândut sufletele pentru câțiva gologani au lăsat urme pe care nimeni nu le va putea șterge.
Dacă am moștenit o țară cu bune și cu rele de la înaintașii noștri, avem obligația morală și istorică să o lăsăm urmașilor cel puțin la fel de întreagă și de puternică. Dar pentru asta, trebuie să așteptăm ziua în care măcar unul dintre candidații la Președinția României să aibă curajul și competența să discute despre această rană deschisă”, a conchis europarlamentarul Claudiu Târziu.
Pe același subiect:
- Bruxellesul se bazează pe gazele din România pentru interzicerea celor din Rusia - 7 mai 2025
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, în plenul Parlamentului European: Accesul la APĂ trebuie să fie un drept, nu un privilegiu - 7 mai 2025
- Ziua Românității Balcanice, sărbătorită, sâmbătă, 10 mai, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” - 7 mai 2025
Felicitari , pentru articol in cauza , dar asta o stim toti de 35 de ani si din 4,5 ani cu asa zisii ” Presedinti ” se adanceste mai rau , DAR SPERANTA MOARE ULTIMA , IAR CIRCUL ” PREZISENTIALE , 11 CANDIDATII ” , arata cat putem si unde vom ramane cine stie cat , de ce ” CIRCUL ” este afacerea de acum , cu viitor ” mai tarziu ” ca intotdeauna . Doamne ajuta