Am absolvit Matematica la Universitatea din București, facultatea aceea grea dar și ispititor de frumoasă, cinci ani, în anii ’90. Acolo am învățat, printre multe altele și un lucru simplu: realitatea nu e niciodată binară. Între 0 și 1 există infinit de multe numere. Totuși, în spațiul public românesc (și nu numai) facem exact opusul: împărțim politica în două tabere – suveraniști și pro-europeni – ca și cum am avea un singur bit de informație.
Complet greșit.
Există cel puțin patru poziții logice:
1.Suveraniști pro-europeni
Vrem în UE, dar vrem să ne apărăm ferm interesele naționale în interiorul ei. Aici suntem majoritari, dacă ne uităm la statistici.
2.Suveraniști anti-europeni
Vrem afară din UE sau renegociere radicală. Minoritari, dar zgomotoși – un punct de vedere despre care nu se vorbește în spațiul public.
3.Pro-europeni suveraniști
Vrem o Europă puternică, dar a națiunilor, nu federalizare. Aici sunt partidele tradiționale.
4.Pro-europeni anti-suveraniști
Suveranitatea națională e depășită; visăm la o Europă federală și anațională. Foarte slab reprezentați la noi.
Când reducem totul la „suveraniști vs. pro-europeni”, pierdem nuanțele și ne certăm pe o hartă greșită. Politica nu e 0 sau 1. E un spațiu cu (cel puțin) patru cadrane. Dacă acceptăm asta, începem să înțelegem cu adevărat ce (ni) se întâmplă. Iată un început bun!
(Să ne înțelegem: suveranist nu e antonimul lui proeuropean/ globalist/ progresist/ fărădețară. Antonimul lui „proeuropean” nu e „antieuropean”, căci există pentru proeuropean și înțelesul că trebuie să accepți de la „Europa” tot, fără gândire critică. Dar vom mai vorbi despre asta).
- Un bit sau patru cadrane? Politica nu e doar alb și negru - 27 noiembrie 2025
- Din dragoste pentru Frumos (II) - 10 iunie 2013
- DIN DRAGOSTE PENTRU FRUMOS – Reportaj TVR 2013 - 3 iunie 2013