Opoziţia în România: în sfârşit există! Dar nu e meritul politicienilor!

Această ultimă schimbare de guvern ne-a adus o noutate: Opoziţia există şi se manifestă. Ea a reuşit ceea ce nu au reuşit niciuna din opoziţiile parlamentare de până acum: să schimbe doi miniştri în câteva zile.

Şi s-ar putea să mai schimbe câteva personaje din Guvern, sau din jurul acestuia. A reuşit să provoace mutări politice de neimaginat până recent, să mobilizeze, să dea încredere oamenilor din afara politicii în puterea lor (normală) asupra politicii, să aducă o adiere de reală democraţie printr-o reală implicare civică a celor care până ieri erau doar cobaiul tot mai canceros al politicii.

Ea a apărut odată cu creşterea numărului utilizatorilor de internet şi transformarea multora dintre ei în ceea ce a dispărut din spaţiul presei clasice: ziarişti de investigaţie. User-ii au trecut de la exprimarea opiniilor la acţiune, la influenţarea politicii şi, prin ea, a vieţii lor de zi cu zi. De pe internet, mesajele acestora, care, în trecut, la televiziuni şi ziare se opreau pe undeva printr-un birou înainte de a ajunge la gunoi, au forţat intrarea direct în mass-media: agenţii, televiziuni ziare. A apărut astfel o formulă inedită de Opoziţie civico-mediatică cu o viteză de reacţie şi o capacitate de influenţare fără precedent în aceşti 22 de ani.

Până nu demult aveam televiziuni şi ziare arondate clanurilor politice Iliescu-Voiculescu-Vadim etc., altele mimând mai mult sau mai puţin reuşit neutralitatea şi câte o oaie rătăcită care se trezea să fie împotrivă. Opoziţia mediatică se manifesta cu putere şi sub formă de cor,doar când tabăra cealaltă ajungea la putere – fie CDR+PD şi UDMR, fie Alianţa DA.
Situaţia s-a schimbat şi aici: acum avem acum televiziuni, ziare, agenţii de ştiri care simpatizează de la decent la isteric cu o tabără sau cealată şi fac respectiva propagandă, astfel că există un anume echilibru care a fost vizibil chiar dinainte de investirea guvernului Ponta.

România în Lumea nouă      

Nu ştiu dacă partidele au înţeles, dacă liderii lor au înţeles, dacă aleşii poporului de pe toate nivelurile au înţeles acest lucru. Şi faptul că există o masă tot mai mare de români care consumă politică, urmăresc politica, investighează şi acţionează fulgerător pentru a regla ceea ce se doveşte defect în activitatea politică. Măcar, deocamdată, în ceea ce priveşte cv-ul politicienilor, deci o faţă a acestora mai apropiată de adevăr, decâr cea pe care ar vrea ei să ne-o arate.

Sau mai degrabă formularea ar trebui să fie: Nu cred că cutare şi cutare şi cutare au înţeles că trăiesc într-o lume nouă. Deşi acest fenomen complex se manifestă de mai mult timp, evident în creştere, modul în care Victor Ponta şi-a alcătuit guvernul (sau modul în care lui Victor Ponta i-a fost alcătuit guvernul) ne arată că pe acolo nimănui (nici lui Vasile Dâncu?) nu i s-a aprins beculeţul. Deocamdată, USl-ul a picat examenul. Dar nici ceilalţi nu cred că l-ar trece ocupaţi fiind să savureze pleaşca care le-a căzut în braţe şi crezând că aceasta se datorează calităţilor lor incontestabile.

Am avut, în perioada festivalului de film, mai mulţi invitaţi din afară: din SUA, Europa, Israel. Toţi uimiţi de viteza şi calitatea internetului de la noi, inclusiv de răspândire şi ieftinătatea lui. S-ar putea ca în curând să trezim aceeași uimire în ceea ce privește viteza de reacţie, capacitatea investigatorie, competenţa profesională, ascendentul moral şi numărul tot mai mare al românilor care fac politică din afara partidelor, din afara posturilor grase sau a fotoliilor de parlamentar, ministru etc.

Ca să nu par vreun naiv: îi includ în acest fenomen încurajator pentru viitor şi pe cei care luptă pe internet din postura de membru sau simpatizant al unui partid; atât timp cât ne dezvăluie adevărul – şi nu încearcă să ne intoxice cu minciuni – sunt la fel de utili ca toţi ceilalţi.

The following two tabs change content below.
Paul Ghițiu
Scriitor, regizor şi publicist, ultima carte publicată: Reabilitarea politicii (2000).

Spune-ți părerea