Povestea succesului Dreptei. Din Ungaria

Notă de start: Acest articol nu ia în calcul modul în care a guvernat FIDESZ după ce a ajuns la putere, ci doar parcursul său electoral. Nu există o legătură cauzală între cele două aspecte.

garda maghiara

În 1990 Dreapta a câştigat alegerile în Ungaria. Socialiştii, continuatorii declaraţi ai comuniştilor, au obţinut 10% din voturi.

În anumite privinţe, anii 1990-1994 din Ungaria seamănă foarte mult cu perioada 1996-2000 de la noi:
– Dreapta a întreprins reforme absolut necesare care au erodat-o electoral;
– în 1994 socialiştii au (re)venit la putere;
– Forumul Democrat al Maghiarilor, asociaţia de mare respiraţie care câştigase alegerile din 1990, şi-a pierdut o mare parte din electorat, obţinând acelaşi scor cu CDR+PNL în 2000 (12%). Acum practic nu mai există.

Să adăugăm două aspecte:

1. Budapesta a fost, pentru primii douăzeci de ani de după căderea comunismului, un oraş de stânga, în care Dreapta avea o performanţă consistentă doar în vreo două-trei cartiere mai mici.

2. Budapesta are la fel de mulţi locuitori (=voturi) ca şi Bucureştiul, dar într-o ţară cu o populaţie de două ori mai mică decât România. În alte cuvinte, când socialiştii controlează Budapesta, e ca şi când un partid ar controla în România două Bucureşti-uri, cu impact pe măsură asupra rezultatului alegerilor la nivel naţional.

Dreapta maghiară în 1994 era în derivă. În acest context vorbim de FIDESZ. Un partiduleţ liberal-libertarian, format de tineri. Construit pe o formulă inovativă – când împlineşti 35 de ani îţi pierzi calitatea de membru. Rezultate slăbuţe la primele scrutine de după căderea comunismului: 7-9% din voturi.

La mijlocul anilor ’90, ca reacţie la victoria stângii, Fidesz îşi schimbă radical identitatea:

1. Abandonează liberalismul în favoarea conservatorismului.

2. Abandonează limita de vârstă de 35 de ani pentru membri.

3. Începe să-şi construiască organizaţii puternice în rural.

4. Asumă patriotismul drept valoare centrală.Spre deosebire de România, în Ungaria naţionalismul nu este asociat cu ideologia comunistă. Pentru că Dreapta a preluat tema mândriei de a fi maghiar, extremiştii s-au pomenit aruncaţi şi mai mult spre marginea scenei politice, fiind nevoiţi să apeleze la antisemitism şi ura faţă de ţigani pentru a mai avea un discurs.

4b. Când normele sau iniţiativele UE/FMI au dăunat intereselor micilor întreprinzători maghiari sau valorilor conservatoare, FIDESZ şi-a susţinut electoratul. Chiar dacă asta a însemnat convertirea la euroscepticism.

Viktor Orban
Viktor Orban

Efecte:

1. De atunci şi până acum, FIDESZ n-a obţinut niciodată mai puţin de 28% din voturi.
De la începutul mileniului şi până acum, FIDESZ n-a obţinut niciodată mai puţin de 41% din voturi.
În cele mai recente sondaje FIDESZ are un scor de 40%, iar partidul aflat pe locul doi este la 11-12 procente în urmă. Aşa arată în Ungaria o dreaptă erodată de guvernare.

Dreapta românească a luat mai mult de 28% din voturi la parlamentare de două ori în 23 de ani.

2. Numărul de voturi al FIDESZ la parlamentare, scrutin după scrutin:

1998: 1,2 milioane voturi

2002: 2,3 milioane voturi

2006: 2,2 milioane voturi (dar datorită scăderii prezenţei electoratului de stânga, FIDESZ a câştigat procente faţă de 2002)

2010: 2,7 milioane voturi.

În 1998, FIDESZ a luat la fel de multe voturi ca CDR şi PNL, împreună, în 2000, sau ca ARD în 2012.
În 2002 şi 2006, FIDESZ a luat la fel de multe voturi ca PDL în 2008.
PDL n-a luat niciodată la fel de multe voturi ca FIDESZ în 2010.

dar populaţia Ungariei este de două ori mai mică decât cea a României. Pentru a scala performanţa FIDESZ în peisajul electoral românesc numărul de voturi trebuie înmulţit cu doi. Îşi poate imagina cineva un partid de Dreapta românesc care obţine lejer 4 milioane de voturi, poate chiar 5 milioane şi jumătate în circumstanţe prielnice? Performanţa supremă a dreptei româneşti a fost CDR – 1996 – 3,77 milioane votanţi.

3. FIDESZ şi-a construit un aparat extraordinar de mobilizare a votanţilor. Cu luni de zile înainte de scrutin, voluntarii şi membrii partidului identifică, casă cu casă şi apartament cu apartament, votanţii FIDESZ. Pe baza datelor astfel obţinute, partidul capătă o imagine clară a rezultatului posibil al alegerilor, ştiind mai ales dacă şi unde are nevoie să atragă votanţi adiţionali prin campanii de marketing. În plus, partidul îşi poate contacta telefonic şi nu numai votanţii înainte de vot.

Există un partid românesc care e pe cale să pună pe roate un asemenea sistem informatizat.
Nu e de Dreapta.

4. Stânga nu are acces în rural. FIDESZ domină decisiv vestul Ungariei şi duce o luptă asiduă în est.

5. FIDESZ a speculat erorile stângii pentru a pătrunde în oraşe.
În 2006 a câştigat primăriile a 15 din cele mai mari 23 de oraşe din Ungaria.
În 2010 a câştigat primăriile a 22 din cele 23, inclusiv Budapesta, o victorie eroică şi istorică. Pentru prima dată, Dreapta maghiară obţinea dominaţia în capitală.

În România situaţia este în oglindă. Dreapta românească a reuşit să piardă pentru prima dată Capitala în 2008. Rezultatele localelor şi parlamentarelor din 2012 confirmă că nu a fost vorba de un accident.

O comparaţie mai în detaliu între FIDESZ şi Dreapta românească e cel puţin jenantă. Jenantă pentru .ro. Dar hai să haidem:

Spre deosebire de FIDESZ, Dreapta românească a avut de partea sa intelectualii şi Capitala. A avut evenimentele din ianuarie-februarie 1990, Piaţa Universităţii şi mineriadele, care i-au asigurat un electorat redus numeric dar foarte hotărât. A avut împotriva sa o stângă în scădere ca forţă electorală şi demografică:

9 milioane de voturi în 1990
5 milioane de voturi în 2000
2,2 milioane voturi în 2008

dar nu a reuşit să fructifice această evoluţie. Observăm că:

1. Dreapta românească n-a avut niciodată încredere în micii întreprinzători români, deşi a vorbit mult şi tare pe tema asta, alegând întotdeauna să susţină corporaţiile străine (megasurpriză: străinii nu votează).

2. Dreapta românească nu e creştină, momentul când Videanu şi Boagiu au citit din Biblie în campania electorală din 2012 fiind de un umor urmuzian.

3. … dar nu e nici atee, tolerantă, orientată spre protejarea drepturilor minorităţilor de toate felurile. Orice discuţie pe subiectul valorilor sociale ar diviza Dreapta profund, atât la nivel de votanţi cât şi de politicieni.

4. Dreapta românească nu (mai) domină regiuni geografice, ci oraşe. Care pot fi numărate pe degetele de la o singură mână.

5. Ruralul a fost pesedizat temporar de către PDL, dar doar temporar.

6. Ideologic – aici este explicaţia pentru toate eşecurile de mai sus – Dreapta românească e decisă să fie indecisă. PDL e în PPE, dar nu ştie nici el de ce (scuze de rimă), politicienii conservatori din partid fiind puţini şi slabi. Politicienii liberali din PDL nu mai sunt de mult timp în prim-plan, tehnic nici nu mai există.

Însumăm: există teme în afară de „Jos Iliescu!” şi elemente conexe dar cu importanţă simbolică maximă (condamnarea comunismului) care asigură că Dreapta intră în parlament. Dincolo de asta… Dreapta românească nu a avut un proiect, o viziune care să fie susţinută decenii la rând sau măcar ani la rând, indiferent de numele liderilor, de scorurile din sondaje sau de situaţia economică. Ergo, n-a avut nici stabilitate. Rezultatele de la parlamentare sunt haotice. Dreapta românească a luat şi 12% din voturi, şi 31%. A avut şi scoruri cu o singură cifră, dar şi o treime din voturile exprimate. Niciodată n-a obţinut un scor care să-i permită să guverneze fără susţinerea unui partid de stânga.

Dreapta a fost salvată de prezidenţiale. Când liderul carismatic se stinge, dreapta hiperventilează. A construi un proiect care să asigure performanţă şi stabilitate ani de zile? Science fiction. Implică muncă, viziune, determinare, o organizaţie coerentă, lideri capabili să susţină acelaşi set de valori 15-25 de ani. Mai uşor e să speri la un MOP.

MOP = Marele Om Providenţial. Fără de care dreapta românească e pe la 12-16%.

The following two tabs change content below.
Barbu Mateescu

Barbu Mateescu

Sociolog. Absolvent University of Pennsylvania, 2005.
Barbu Mateescu

Ultimele articole de Barbu Mateescu (toate)

1 thought on “Povestea succesului Dreptei. Din Ungaria

Spune-ți părerea