O comparaţie între gripa sezonieră şi Covid-19

[Date actualizate la 26.03]

Măsurile restrictive, de distanţare socială, care se iau datorită pandemiei de Covid-19 ridică întrebarea dacă ele sunt cu adevărat justificate, sau dacă e vorba de o panică disproporţionată în raport cu efectele gripei asupra întregii populaţii.

Până la urmă, ceea ce contează sunt vieţile oamenilor. Dacă ar fi o boală cu o evoluţie uşoară, chiar dacă ar cuprinde la modul masiv întreaga omenire, nu s-ar justifica paralizarea, fie şi temporară, a unor întregi societăţi.

O primă comparaţie posibilă ar fi a letalităţii celor două maladii. Astfel, în cazul gripei sezoniere mor aproximativ 0,1% din cei infectaţi. În cazul Covid-19, maladia provocată de noul coronavirus, cifrele nu sunt deocamdată prea clare, ele variind între 2%-3,4% (sursa acestor date: https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/ )

Un caz deosebit îl constituie Italia, unde rata este de peste 8%. Această aparentă anomalie se explică prin metodologia aparte aplicată în această ţară, poate şi pentru a dramatiza cifrele prezentate opiniei publice mondiale. Astfel, spre deosebire de procedura uzuală din alte părţi, în Italia sunt testate post-mortem toate persoanele decedate, indiferent dacă înainte fuseseră sau nu luate în evidenţă ca fiind infectate cu coronavirus. Prin urmare, e foarte probabil ca în multe cazuri cauza decesului să fie cu totul alta, chiar dacă persoana respectivă era purtătoare a virusului, fapt nedocumentat însă câtă vreme ea era încă în viaţă. Se poate discuta în jurul celor două paradigme de testare, despre care din ele e mai relevantă. În orice caz, trebuie reţinut că cifra din Italia a persoanelor decedate care au fost infectate cu coronavirus e rezultatul unei proceduri singulare, care măsoară altceva decât aceeşi cifră din dreptul altor ţări.

Lăsând deci deoparte cazul special al Italiei, în realitate aceste cifre ale letalităţii ar putea fi de fapt mult mai mici, din moment ce de regulă statisticile ţin cont doar de cazurile testate efectiv, în vreme ce numărul cazurilor nedocumentate, în forme uşoare, e estimat a fi de aproximativ 86% din numărul total al îmbolnăvirilor (sursa: https://science.sciencemag.org/content/early/2020/03/13/science.abb3221 )

Prin urmare, se poate porni de la ideea că numărul total de cazuri este de peste 7 ori mai mare decât cele documentate efectiv, ca atare ratele letalităţii ar trebui împărţite cu această cifră. Rezultatele ar fi atunci între 0,28% şi 0,48%.

Un studiu foarte recent, bazat pe date mai exacte, pentru că în acest caz toţi suspecţii au fost efectiv testaţi, pare să confirme aceste estimări. Pe vaporul de croazieră Diamond Princess a izbucnit o epidemie de coronavirus. Din cei 3711 de oameni aflaţi la bord (echipaj şi pasageri) s-au infectat 712 (fiind testată toată lumea). Aproape jumătate din cei depistaţi pozitiv s-au dovedit a fi asimptomatici. În total s-au înregistrat 9 decese, ceea ce înseamnă o rată a letalităţii de 1,26% (decese raportate la cifra celor infectaţi).  Totuşi, în cazul dat distribuţia de vârstă nu este una conformă cu cea a unei populaţii normale. Cei 2666 de pasageri aveau o mediană a vârstei de 69 (!) de ani (majoritatea între 62-73 ani), iar cei 1045 de membri ai echipajului mediana de 36 de ani. Prin urmare, dacă la o asemenea structură demografică mult „îmbătrânită” avem o rată a letalităţii de 1,26%, e perfect plauzibil ca la o populaţie normală, cu mulţi tineri sau copii, care de obicei trec nevătămaţi prin boală, rata letalităţii să fie de sub 0,5%.

Concluzia e aceea că noua gripă ar putea fi de trei până la cinci ori mai letală decât cea clasică, care are o letalitate de 0,1%. (Datele privind gripa sezonieră le putem considera exacte, ca rezultat al numeroaselor studii de-a lungul timpului.)

Această primă analiză ne arată faptul că într-adevăr, avem de-a face cu o maladie substanţial mai gravă decât gripa obişnuită, deşi cifrele de mai sus se bazează pe nişte estimări incerte: nu există încă date sigure privind letalitatea raportată la cazurile documentate, după cum nu ştim nici care este proporţia acestora raportată la numărul total de cazuri, din care majoritatea sunt uşoare.

Până ce studiile de specialitate vor lămuri aceste incertitudini, vă invit să urmărim împreună o comparaţie în timp real. Astfel vom putea vedea de la o zi la alta cum evoluează cifrele noii pandemii.

Site-ul https://www.worldometers.info/ este o bogată sursă de informaţii din toate domeniile. La capitolul Health (sănătate) aflăm următoarele informaţii despre gripa sezonieră: numărul anual de decese variază între 290.000-650.000, adică între 795-1781 pe zi.

Datele despre pandemia de coronavirus pot fi găsite aici: https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-toll/

În dreptul numărului zilnic de decese găsim următoarele cifre:

Daily Deaths of Novel Coronavirus (2019-nCoV)

DateDaily
Deaths
Change
in Daily
Change in
Daily (%)
Mar. 25
2,39090%
Mar. 24
2,38150827%
Mar. 23
1,87324415%
Mar. 22
1,62940%
Mar. 21
1,62526920%
Mar. 20
1,35627726%
Mar. 19
1,07910711%
Mar. 18
97215519%
Mar. 17
81717527%
Mar. 16
642-45-7%
Mar. 15
68728270%

Cifra actuală este de 2390, iar tendinţa de creştere este accentuată. Cifra de 1781, adică numărul maxim de decese înregistrate zilnic datorită gripei sezoniere, a fost deja depăşită.

Până unde se va merge cu această creştere? Ţinând cont de prima parte a acestei analize, o primă prognoză moderată ar fi de 800×5=4000, sau 1800×3=5400, între extrema optimistă de 800×3=2400 şi cea mai pesimistă de 1800×5=9000. Toate aceste cifre indică, reamintesc, numărul zilnic de decese cauzate de infecţia cu coronavirus, care se dovedeşte a fi de trei până la cinci ori mai letală decât gripa obişnuită.

Vom vedea ce va fi în zilele următoare, pe măsură ce pandemia Covid-19 va evolua, când se va putea face o comparaţie mai precisă între cifrele zilnice ale deceselor produse de cele două tipuri de gripă.

Spune-ți părerea