Toate protestele anti-sistem sunt etichetate drept pro-rusești, pentru a fi delegitimate

De fiecare dată când românii încep să îți exprime nemulțumirea cu privire la un anumit subiect, presa și formatorii de opinie aserviți partidelor tradiționale asociază și teoretizează mișcarea prin apropierea și susținerea de către Rusia pentru compromiterea ei.

S-a întâmplat la fel și cu protestele din România din ultimele zile. Un așa-zis document aparținând unui serviciu român de informații, nu s-a precizat care, dat pe surse, vorbea de încercarea Rusiei de a influența opinia publică din România pe fondul nemulțumirilor legate de interdicțiile impuse de izolarea fizică.

Nimic nou sub soare însă. Este evident că Rusia manifestă interes față de România încă din cele mai vechi timpuri și încearcă să se folosească de fiecare portiță de oportunitate.

Însă influența mare a Federației Ruse nu se face la  nivelul societății civile și asupra majorității populației, acolo unde aderența este scăzută, ci prin intermediul partidelor politice. Iar acest lucru nu îl face doar în România, ci în toată Europa (a se vedea cazurile fostului ministru de Externe austriac angajat de o televiziune rusească, al unui fost cancelar german și al unui șef de parlament angajați la companiile rusești de gaze, iar lista poate continua).

Rusofobia din România este una recunoscută. Și interesul american asupra țării vine tocmai din securitatea dată de experiența istorică nefastă a românilor. Or de această asociere se folosesc cei care au misiunea de a compromite anumite mișcări din România.

De fiecare dată când românii au ieșit în stradă, fie că a fost pentru salvarea patrimoniului de la Roșia Montană, fie împotriva gazelor de șist, fie împotriva tăierilor ilegale de păduri, fie pentru Kovesi și împotriva corupției, au început acuzele de legături cu Rusia asupra reprezentanților mișcării. S-a întâmplat și în cazul referendumului pentru familie și atunci când oamenii au ieșit în stradă la Colectiv.

Și de fiecare dată au apărut așa-zise rapoarte ale serviciilor care arătau despre Rusia că se folosește de acest lucru. În fapt este vorba de incompetența securității românești de a identifica adevăratele probleme și de încercarea de justificare în fața factorului politic asupra motivului pentru care ei nu pot controla toate aceste procese.

Sigur că și astăzi românii sunt nemulțumiți, și nu doar ei, ci întreaga lume. Oamenii ies în stradă și în SUA, Germania, Franța, Italia, Anglia, state cu mult mai afectate. Democrațiile puternice așa se manifestă.

Dar sunt și state unde nu iese nimeni în stradă: Rusia, China, Iran… Adică tocmai în acele țări unde regimurile politice nu sunt democratice și unde libertatea de exprimare nu există sau este limitată.

PNL conduce evident cu sprijinul PSD și jocul politic dintre cele două este unul formal. Nu trebuie să fii un mare specialist ca să vezi acest lucru.

Nu trebuie să fii mare specialist ca să vezi că presa din România este subordonată unor interese politice și economice. S-a văzut acest lucru atunci când a existat blocajul mediatic total când românii au ieșit în stradă împotriva aprobării proiectului minier de la Roșia Montană și a interzicerii exploatării gazelor de șist. Abia după ce informația s-a răspândit prin rețelele sociale, unde nu putea fi controlată, mass media au început să relateze despre eveniment, pentru a duce informația sub control.

Pe fondul nemulțumirilor din ultima perioadă, George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor, capitalizează imagine prin intermediul rețelelor sociale. În ultima perioadă, materialele lui despre corupția și încrengăturile dintre partidele politice au adunat zeci de milioane de vizualizări. Românii încep să afle despre el și proiectul său politic și rețelele sociale încep să devină principale sursă de informare.

Tocmai de aceea, compromiterea lui George Simion urmărește același tipar clasic: asociarea lui cu anumite elemente neplăcute în societate, chiar dacă nu există dovezi în acest sens. Dar cine are nevoie de dovezi, când marea majoritatea a cititorilor nu reușesc să treacă de titlu sau de fraza introductivă a unui articol.

Marius Munteanu

Spune-ți părerea