Centenar Bartolomeu Anania (1921-2021)

Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost evocat, vineri, în aula Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment comemorativ la 100 de ani de la nașterea sa, transmite Ziarul Lumina.

Prezent la eveniment, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a amintit că maica stareţă Ierusalima Ghibu l-a supranumit pe Mitropolitul Bartolomeu „Leul Ardealului”.

„Era un om ferm, categoric, dintr-o bucată, mergând cu mărtu­risirea până la capăt, dar pe lângă asta, Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost şi un om sensibil şi duios. (…) Mitropolitul Bartolomeu Anania își are locul lui între bărbații iluștri ai culturii noastre. Pe de altă parte, Dumnezeu a îngăduit să treacă prin multe necazuri și încercări. La toate le-a făcut față cu tărie. În «File de jurnal – 2006», luna februarie, după ce își aduce aminte de închisorile comuniste, adaugă cu seninătate și fără nici un fel de mândrie: «Depunând această mărturie, în nici un caz nu aș vrea să se creadă că din ea s-ar desprinde un profil de erou, ci să fie luată doar ceea ce este: o contribuție la tema pe care și-o propune această carte»”, a spus ÎPS Andrei.

Totodată, potrivit sursei citate, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a subliniat câteva aspecte din viaţa Mitropolitului Bartolomeu, arătând că acesta „a fost un profesor universitar de marcă, unul care a contribuit la afirmarea teologiei româneşti după căderea regimului comunist. A onorat Academia Română fiind unul dintre membrii ei marcanţi, ca intelectual de înaltă clasă. N-a putut trăi niciodată în afara literaturii. (…) A scris cărţi de erudiţie prin care îl putem considera şi istoric. (…) Dar, principala operă este cea de tâlcuire competentă pentru poporeni a Sfintei Liturghii, care izvora din experienţa sa de viaţă de păstor”.

Ioan Aurel Pop a remarcat valoarea operelor literare ale lui Valeriu Anania, care prezintă şi aspecte teologice importante, un exemplu fiind piesa de teatru „Hoţul de mărgăritare”: „A fost receptat, de-a lungul vieţii, încă din tinereţe ca un intelectual fin, erudit, ca un scriitor sensibil. (…) Mitropolitul Bartolomeu a trăit o lume. S-a împărtăşit din valorile ei, a reflectat în scrierile sale o lume pentru noi. A apreciat această lume, a noastră, dar ar fi vrut să vadă una mai bună, pe care a imaginat-o în scrisul său pentru viitorul nostru şi pentru ceea ce s-a numit datoria vieţii sale”.

Cu acest prilej a fost lansat volumul „Centenarul Mitropolitului Bartolomeu Anania (1921-2021)”, îngrijit de pr. Iustin Tira, vicar eparhial al eparhiei clujene. Cartea a apărut la Editura Renașterea și a fost prezentată de pr. dr. Cătălin Pălimaru, directorul editurii.

Personalitatea ierarhului și cărturarului, opera și realizările sale au fost evocate de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Prea­sfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române; prof. dr. Ioan Bolovan – membru corespondent al Academiei Ro­mâne și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca; pr. lect. dr. Bogdan Ivanov – administratorul Fundației „Mi­tropolitul Bartolomeu” și cadru universitar la Fa­cultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Na­poca.

Mitropolitul, teologul, prozatorul, poetul și dramaturgul Bartolomeu Anania (din botez Valeriu) s-a născut la data de 18 martie 1921, în Glăvile, județul Vâlcea. Ierarhul a trecut la Domnul pe 31 ianuarie 2011, fiind înmormântat în cripta ierarhilor de la demisolul Catedralei Mitropo­litane clujene.

În 1958, Bartolomeu Anania a fost arestat și condamnat politic la 25 de ani de muncă silnica, pentru „uneltire contra ordinei sociale”. A fost închis la Securitate, Jilava, Pitești și Aiud. A fost eliberat după șase ani și două luni, în 1964, prin decret general de grațiere.