Cauza românilor de pretutindeni este una transpartinică și trebuie să facă obiectul consensului clasei politice, a declarat, miercuri, în Plenul Senatului, senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni.
Redăm integral declarația senatorului Claudiu Târziu:
„Cele peste 10 milioane de români de pretutindeni, dintre care 5 milioane din Republica Moldova și comunitățile istorice din statele vecine și Balcani și alte 5 milioane din diaspora emergentă, traversează o situație tot mai accentuată de aculturație și asimilare, fie naturală, fie forțată. Un tur de orizont se impune.
Comunitatea istroromână se află într-o situație critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea Roșie a limbilor în pericol de stingere.
Meglenoromânii din Grecia și Macedonia de Nord, tot mai puțini de la un recensământ la altul, nu beneficiază de niciun fel de sprijin cultural din partea României ca stat înrudit.
Sutele de mii de aromâni din Macedonia de Nord, Grecia, Bulgaria și Albania se zbat între asimilare și redeșteptare culturală. Cea mai numeroasă comunitate înrudită de aromâni este cea din Grecia, dar statul român rămâne, din păcate, orb la gravele probleme pe care le întâmpină membrii acestei minorități.
Cele câteva milioane de români autohtoni din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Bulgaria fac încă obiectul unor politici de stat de separare artificială de românii din interiorul țării, fiind divizați în moldoveni și, respectiv, vlahi, diferiți de români.
Frații noștri români din Ungaria, aproape complet maghiarizați prin intermediul școlilor publice și al instituțiilor de stat, nu se pot bucura nici măcar de a suta parte din drepturile de care beneficiază maghiarii din țara noastră.
Un alt număr de circa 1 milion de persoane românofone din Israel, Croația, Bulgaria, Serbia și Ungaria – evrei sau băieși – aparținând filonului cultural românesc, nu pot beneficia, așa cum nu beneficiază nici ceilalți români din comunitățile istorice, de proceduri simplificate de dobândire a cetățeniei române.
România, țara membră a UE cu cea mai mare rată a expatrierii – a doua din lume, după Siria – nu întreprinde nimic eficient pentru readucerea acasă a milioanelor de români din Spania, Italia, Marea Britanie și alte state în care acești frați ai noștri au plecat în căutarea unui trai mai bun.
Cu o problematică atât de gravă, complexă și unică în Europa, guvernarea nu a găsit nimic mai bun decât să desființeze Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De asemenea, nu a mai fost adoptată o Strategie națională pentru românii de pretutindeni în locul celei expirate în 2020. Subfinanțarea domeniului este cronică, sumele alocate de la bugetul de stat organizațiilor reprezentative ale celor peste 10 miloane de români de pretutindeni fiind inferioare sumelor încasate de fiecare dintre partidele din arcul guvernamental. Ministerul Afacerilor Externe și Administrația Prezidențială rămân în continuare instituții inerte în ceea ce privește problematica românilor de pretutindeni. Misiunile diplomatice și oficiile consulare din Serbia, Macedonia de Nord, Grecia, Ucraina și Bulgaria sunt cvasi-inexistente pe planul sprijinirii cultural-identitare a românilor din aceste state. Elevii români din Ucraina nu pot beneficia de bursele identitare așa cum beneficiază populația școlară aparținând altor minorități din Ucraina sau unor minorități din România, pentru că cineva s-a opus alocării de fonduri bugetare cu această destinație.
Stimați colegi,
Cauza românilor de pretutindeni este una transpartinică și trebuie să facă obiectul consensului clasei politice – Putere și Opoziție. Alianța pentru Unirea Românilor este profund preocupată de această problematică și adresează Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe și Președinției României cererea energică de a-și reconsidera pozițiile și politicile de până acum în acest domeniu.
Problematica complexă și sensibilă a românilor de pretutindeni reclamă o abordare strategică, responsabilă și eficientă.
Așa să ne ajute Dumnezeu!”
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024