Duminica Sfinților Români este prăznuită în a doua duminică dupa Rusalii, ea fiind închinată tuturor sfinților neamului românesc, știuți și neștiuți.
Decizia a fost luată la 20 iunie 1992, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
„De acum și până la sfârșitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinții și să se cinstească după pravilă cu slujbă specială și cu acatist toți sfinții din neamul românesc, știuți și neștiuți, pentru a căror cinstire se instituie ‘Duminica Sfinților Români’, care va fi așezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”, se precizează în Actul sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române privind canonizarea unor sfinți români, 20 iunie, 1992, scrie Basilica.ro.
Atunci s-a hotărât ca în această duminică să fie cinstiți:
- sfinții ierarhi, preoți și diaconi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, care s-au săvârșit mucenicește și au mărturisit și au apărat cu jertfelnicie credința ortodoxă, neamul și țara noastră;
- sfinții cuvioși și cuvioase care s-au săvârșit trăind deplin viața călugărească și care, prin pilda vieții lor și prin rugăciune, au hrănit duhovnicește pe toți drept-credincioșii;
- sfinții martiri din orice treaptă harică sau stare obștească și toți aceia care prin pătimirile și sângele lor martiric au primit cununa sfințeniei;
- sfinții români uciși de oștile păgâne sau ale altor asupritori de-a lungul veacurilor, precum și cei care au căzut în luptă cu aceștia sau în amară robie pentru credință, Biserică și neam;
- sfinții care s-au săvârșit luptând cu arma cuvântului pentru apărarea credinței, a Bisericii Ortodoxe și a bine-credincioșilor ei fii și toți ceilalți sfinți creștini ortodocși români din toate timpurile și de pretutindeni, știuți și neștiuți, care au sporit în dragostea pentru Hristos, fapte bune, rugăciune și virtuți creștine, pe care Dumnezeu i-a scris în Cartea Vieții.
Sfinții români, canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române începând cu anul 1950, și prăznuiți în calendarul nostru creștin ortodox, au fost mai întâi cinstiți de poporul român credincios, actul canonizării confirmând și proclamând recunoașterea sfințeniei care vine din lucrarea Sfântului Duh în oameni, scrie sursa citată.
La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu data de prăznuire la 11 aprilie; a Sfinților Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava, mitropoliții Transilvaniei, cu data de prăznuire la 24 aprilie; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea, cu data de prăznuire la 21 octombrie, și a Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, cu data de prăznuire la 15 septembrie.
La data de 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea următorilor sfinți români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea, cu data de prăznuire la 29 februarie; Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, cu data de prăznuire la 24 aprilie; Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț, cu data de prăznuire la 30 iunie; Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, cu data de prăznuire la 1 iulie; Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, cu data de prăznuire la 2 iulie; Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț – Hozevitul, cu data de prăznuire la 5 august; Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, cu data de prăznuire la 7 august; Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache, cu data de prăznuire la 16 august; Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, cu data de prăznuire la 13 septembrie; Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, cu data de prăznuire la 27 septembrie; Sfinții Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, cu data de prăznuire la 21 octombrie; Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea, cu data de prăznuire la 23 noiembrie, și Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, cu data de prăznuire la 18 decembrie. Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la 21 iunie 1992.
În același an, s-a hotărât introducerea în calendarul Bisericii noastre și a Sfântului Cuvios Antipa de la Calopodești, cu data de prăznuire la 10 ianuarie.
La 20-21 octombrie 2005, a fost întocmit tomosul sinodal de canonizare a Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica, cu data de prăznuire la 3 decembrie, și a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești, cu data de prăznuire la 22 iunie.
La 14-15 noiembrie 2006, Sfântul Sinod a hotărât canonizarea Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului, cu data de prăznuire la 14 aprilie. Proclamarea oficială a canonizării acestuia a avut loc la 14 aprilie 2007, în localitatea bistrițeană Gledin.
La 12 februarie 2007, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în calendarul sfinților români a mitropolitului Varlaam al Moldovei, cu data de prăznuire la 30 august. Proclamarea oficială a canonizării acestuia a avut loc la 29 august 2007, la Mănăstirea Secu.
La 22-24 octombrie 2007, au fost canonizați Sfinții Martiri și Mărturisitori năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu, cu data de prăznuire la 12 noiembrie. Proclamarea oficială a canonizării acestuia a avut loc la 11 mai 2008, la Mănăstirea Salva. La 5-7 martie 2008, Sfântul Sinod a hotărât canonizarea Sfinților Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia, cu data de prăznuire la 21 iulie; a Sfântului Cuvios Iosif de la Văratec, cu data de prăznuire la 16 august; a Sfântului Cuvios Ioan de la Râșca și Secu, cu data de prăznuire la 30 august; a Sfinților Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați, cu data de prăznuire la 7 septembrie; a Sfântului Cuvios Chiriac de la Tazlău, cu data de prăznuire la 9 septembrie, și a Sfinților Cuvioși Iosif și Chiriac de la Bisericani, cu data de prăznuire la 1 octombrie. Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la 5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamț.
La 8 iulie 2008, au fost canonizați Sfântul Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești, cu data de prăznuire la 28 octombrie; Sfântul Voievod Neagoe Basarab, cu data de prăznuire la 26 septembrie, și Sfântul Dionisie Exiguul, cu data de prăznuire la 1 septembrie. Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala patriarhală din București.
Reamintim că la începutul acestui an, Sfântul Sinod a luat decizia începerii demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, după cum a relatat RostOnline.
- Mișcarea conservatoare din întreaga lume, cu ochii pe România. Începe conferința Make Europe Great Again (MEGA), la Palatul Parlamentului din București - 27 aprilie 2024
- Dreptate pentru Vlad Țăranu, elevul pedepsit pentru patriotism. Sancțiunea a fost ANULATĂ - 26 aprilie 2024
- Președintele Emmanuel Macron, discurs electoral despre viitorul UE. Atacă naționaliștii, militează pentru avort și propune dotarea UE cu arme nucleare - 26 aprilie 2024
Numai sfinții care au fost ”legionari” nu pot fi canonizați. Dacă Biserica a ajuns să se teamă că sfințenia nu e ”corect politică” atunci e grav…