26 septembrie. Sfântul Neagoe Basarab, model de conducător creștin

de

Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte duminică, 26 septembrie, pe Sf. Voievod Neagoe Basarab al Ţării Româneşti, canonizat la 9 iulie 2008 de Sfântul Sinod.

Anul acesta s-au împlinit 500 de ani de la mutarea la viaţa veşnică a acestui sfânt domnitor, model pentru un conducător creştin, scrie Ziarul Lumina.

Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti între 1512-1521, s-a născut în anul 1482. Descendent din boierii Craioveşti, era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu. A fost căsătorit cu Despina (Miliţa), descendentă din familia de despoţi a Brancovicilor şi din Cantacuzinii bizantini.

„Sfântul Neagoe Basarab domneşte în Ţara Românească la ­începutul frământatului veac al 16-lea, când politica românească din Muntenia este marcată de ­instabilitate datorată deselor schimbări de domnitori. Când ajunge domnitor, în anul 1512, de la începutul secolului 16 şi până la el fuseseră deja patru voievozi dacă luăm în calcul şi domnia strălucită a lui Radu cel Mare, care se încheie în anul 1508, iar de atunci în doar patru ani se succed la cârma Ţării Româneşti trei domnitori: Mihnea cel Rău (între 23 aprilie și 9 mai 1508 – între 12 octombrie și 29 octombrie 1509), Mircea al III-lea (29 octombrie 1509 – circa 26 ianuarie 1510) şi Vlad cel Tânăr (26 ianuarie 1510 – 23 ianuarie 1512).

În anul 1512, când este ales domnitor al Ţării Româneşti, ­Neagoe era un bărbat tânăr a cărui formare intelectuală şi spirituală a fost influenţată de personalitatea isihastă a Sfântului Ierarh Nifon, pe care-l cunoscuse pe vremea când acesta cârmuise Mitropolia Ungrovlahiei. De aceea avea o aplecare deosebită asupra cărţilor şi mai ales a operelor marilor părinţi ai Ortodoxiei trăitori ai isihiei. Toate acestea au definit înclinaţia lui către cele sfinte şi mai ales modul lui de a conduce ţara prin prisma spiritualităţii isihaste. (….) În acelaşi timp, Neagoe Basarab a fost un domn făcător de pace despre care ilustrul nostru istoric Nicolae Iorga afirmă că „a reușit prin înţelepciune să statornicească pacea și înlăuntru și în afară, fiind cea dintâi grijă a lucrării sale domnești” (Calinic Argeşeanul, Sfântul Neagoe Vodă Basarab)”, scrie Ziarul Lumina.

În lucrarea pe care o adresează fiului său, intitulată Începutul Învăţăturilor bunului credincios Ioan Neagoe, Voievodul Ţării Ungrovlahiei, carele au învăţat pre fiul său Theodosie Vodă, domnitorul isihast scrie:

„Iubitul meu fiu, mai înainte de toate se cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înţelept, și ziua și noaptea și în tot locul (…) Drept aceea să cinstim și să slăvim pre Ziditorul nostru și să-i mulţămim ca celuia ce ne-au făcut și ne-au cinstit (…) Și să pășim și să stăm spre privegherea cea de toată noaptea și mai ales în zilele cele mari și la praznicile cele dumnezeiești și în toate zilele vieţii noastre. Să păzim precum iaste legea și obiceiul și să vă feriţi de toate răutăţile și scârnăviile și spurcăciunile și să vă rugaţi lui Dumnezeu cu frică și cu cutremur, ca să se milostivească spre voi. Și lui Hristos să faceţi rugăciuni și mulţămire, cu cântări pentru toate cele ce ne-au dat, cu rugă curată și cu trup și cu suflet neschimbat și neclătit”.

Cea mai importantă ctitorie a sa este mănăstirea din Curtea de Argeş, pe care a ridicat-o între anii 1512 și 1517, fiind sfinţită de Patriarhul Ecumenic Teolipt al Constantinopolului, alături de care au slujit ierarhi şi preoţi din lumea ortodoxă.

În luna septembrie a anului 1521, Sfântul Voievod Neagoe ­Basarab se mută la Domnul şi ­este înmormântat în ctitoria lui de la Curtea de Argeş. Domnia lui este o epocă de lumină în istoria zbuciumată a voievodatului Ţării Româneşti din veacul al 16-lea, iar pentru noi un exemplu de conducere creştină şi de trăire isihastă a unui domnitor român.

 

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost