AUR împotriva Guvernului Cîțu. Textul moțiunii de cenzură

Partidul AUR a dat publicității textul moțiunii de cenzură pentru care a început să strângă semnături de miercuri, 1 septembrie, în prima zi a sesiunii parlamentare de toamnă.

„România este condusă de un guvern al nepăsării naționale, pregătit să îngroape România într-un sac de plastic, fără slujbă religioasă, fără să verse o lacrimă. Avem un președinte în funcție, un prim-ministru și miniștri care se presupune că lucrează la bunăstarea acestei țări și a locuitorilor ei, dar România arată ca o țară pustiită, care merge din rău în mai rău, în care oamenii și-au pierdut orice încredere în guvernanți și în instituțiile publice. România nu arată ca o țară condusă în interesul locuitorilor ei, în interesul firmelor autohtone, în interesul celor mulți, în interesul omului de rând, în interesul celor cinstiți și muncitori.

Contribuabilii, fie ei cetățeni sau firme, susțin prin taxele și impozitele pe care le plătesc un aparat de stat care nu pare să lucreze în interesul lor. Acest lucru se poate vedea la fiecare pas și în fiecare domeniu de activitate. România moare cu zile dacă mai rămâne mult timp la mâna guvernării PNL-USRPLUS-UDMR.

Acest guvern a acționat și acționează zi de zi împotriva românilor, împotriva intereselor României, iar cel mai firesc lucru ar fi fost, așa cum am solicitat în mai multe rânduri, o demisie a guvernului Cîțu, pentru a nu mai pierde nici o clipă în a reda cetățenilor demnitatea și speranța la un trai mai bun. Acest guvern este astăzi condus de un cetățean cu grave probleme de natură penală!

Vom prezenta câteva domenii și situații concrete care vorbesc de la sine despre cât de nociv este guvernul în funcție.

Să vorbim mai întâi despre economie, căci de starea ei depinde viața fiecărui român, indiferent că este școlar, în câmpul muncii sau pensionar.

Premierul Cîțu laudă o creștere economică nesustenabilă, care nu se reflectă în nivelul de trai, nici în puterea de cumpărare a românilor, ambele fiind în scădere față de 2019. PIB-ul folosit de Florin Cîțu ca prim argument este un indicator nepotrivit pentru a măsura bunăstarea materială a oamenilor. PIB-ul nu reflectă puterea de cumpărare a oamenilor sau impactul negativ al inflației. O creștere pe hârtie a PIB-ului nu reflectă potențialul economic al unui stat, nici realitățile economice resimțite de cetățeni.

De asemenea, când vorbește de creștere economică trimestrială Florin Cîțu se raportează la trimestrul anterior din 2020, un an total atipic datorită pandemiei și în care s-a înregistrat un mare regres economic. Din acest motiv, creșterea economică fabuloasă cu care se laudă premierul este nesemnificativă dacă ne raportăm la ultimul an înainte de pandemie, adică la 2019.

În 2021 adevărata creștere a fost de fapt 1,8% potrivit statisticilor din trimestrele 1 și 2. Țări precum Ungaria sau Slovacia au înregistrat o creștere economică mai mare decât România.

Să analizăm succint cazul sectorului de construcții,care se confruntă cu o creștere accelerată a prețurilor la materialele de construcție. Este vorba despre majorări de peste 50%, uneori chiar și mai mari, de până la 300% în cazul plăcilor OSB. Companiile din sector se tem că aceste creșteri nu se vor opri aici.

Există riscul apariției unor disfuncționalități în aprovizionarea cu materii prime pentru investițiile în curs. În ce privește noile investiții, unii antreprenori sunt reticenți în a se mai prezenta la licitații, pentru că este foarte dificil să faci o ofertă corectă și competitivă într-o piață foarte fluctuantă și tot mai impredictibilă.

Creșterile de preț din ultima perioadă vor afecta semnificativ evoluția lucrărilor noi în construcții, dar și finalizarea celor existente.

Piața totală a construcțiilor din România este estimată de oficialii din industrie la circa 16 miliarde euro. Din această valoare, materialele de construcții reprezintă circa o treime, adică peste 5 miliarde euro. Această spirală a creșterii prețurilor la materialele de construcții afectează atât piața imobiliară privată, dar și investițiile publice.

Sunt serios amenințate solvabilitatea și viabilitatea financiară a firmelor și implicit siguranța locurilor de muncă din acest sector. Creșterea economică pe hârtie, cu care se laudă premierul Cîțu, nu are nicio valoare dacă la finalul anului multe firme își vor închide porțile și numeroase locuri de muncă vor fi pierdute.

Întregul sector de construcții, firme, muncitori, dar și beneficiari așteaptă de luni de zile ca guvernul să ia măsuri pentru a tempera creșterea prețurilor la materiale sau pentru a propune soluții care să permită finalizarea contractelor și a lucrărilor aflate în derulare, în special cele ce presupun investiții publice. Acest important sector economic așteaptă în zadar, căci locatarul Palatului Victoria este mai ocupat cu campania electorală din PNL, decât de firmele și locurile de muncă din România.

Doamnelor și domnilor guvernanți,

Poate că dumneavoastră nu duceți grija următoarei facturi la energia electrică sau la gaze, dar mulți români sunt pe bună dreptate îngrijorați de scumpirile lunare și mai ales de iarna care se apropie.

Prețul energiei electrice crește de la o factură la alta. În 2021 avem deja o scumpire de 1,5 ori față de anul trecut. Creșterea prețurilor vine în contextul liberalizării haotice a pieței energiei electrice. Unii consumatori au primit facturi chiar și cu 200% mai mari.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei en gros de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică. Pe PZU avem un record istoric privind prețul energiei electrice. În luna august, mai exact pe data de 4, energia electrică s-a tranzacționat la 1000 lei pe MVh (204 euro/MVh), adică la un preț de aproape 4 ori mai mare decât media de la începutul anului, în ianuarie fiind 271 lei/MVh.

Totodată, pe Piaţa pentru Ziua Următoare a bursei de energie din România, preţul în iunie 2021 a fost 289 lei pe MWh, mai mare cu 141% faţă de de iunie 2020 (120 lei pe MWh).

Cauza principală a acestor scumpiri este lipsa investițiilor și costul tot mai mare al certificatelor de emisii de carbon. Mai exact, nu s-au construit și dat în folosință noi capacități de producție de energie, conforme cu normele impuse de Uniunea Europeană. În acest domeniu investițiile din partea statului sunt inexistente. Unde se duc banii pe care îi împrumutați lună de lună, domnule Cîțu?

În ultimii doi ani, România a fost importator net de energie electrică, iar situația se va acutiza, pe măsură ce vechile centrale pe cărbune sunt închise, iar în locul lor nu se dă în folosință alte capacități de producție a energiei electrice.

În privința gazelor naturale situația este la fel de sumbră.

Prin liberalizarea haotică, girată de acest guvern, a pieței de desfacere a gazelor naturale, media de preț este cu 20,5% mai mare față de luna iunie, iar factura românilor ar urma să crească de la 1 noiembrie 2021 cu cel puțin 38%.

Scumpirea gazelor naturale are loc deși România deține zăcăminte uriașe de gaze naturale, dar pe care nu le exploatează. Acest guvern preferă să importe gaz scump din Rusia pentru a mulțumi clientela politică ce căpușează ministerul Energiei de atâția ani.

De asemenea, carburanții s-au scumpit accelerat în ultimele luni ca urmare a creșterii prețului petrolului. Dacă, în luna mai, șoferii lăsau la pompă cu un leu mai mult față de aceeași lună a anului 2020, pentru un litru de benzină, acum prețul a trecut de 6 lei, ceea ce înseamnă o creștere a prețului cu peste 25%. Scumpirile au fost resimțite și mai mult la motorină, principalul carburant care pune în mișcare ramura de transporturi din România, și care provine, în mare parte, din importuri.

Se estimează că până la finalul anului, prețul mediu al țițeiului urmează să ajungă la 72 dolari pe baril, față de 42 dolari/baril cât a fost  în 2020.

Creșterea constantă a prețului carburanților se va reflecta în tarifele serviciilor de transport, iar apoi în prețul tuturor produselor la raft.

Scumpirile masive se vor resimți exact în perioada rece a anului, când românii vor fi nevoiți să renunțe la alte lucruri pentru a-și putea permite luxul de a se încălzi.

Astfel, nivelul de trai al oamenilor va fi serios afectat.

Alimentele, care au o pondere de circa 30% în coșul mediu de consum al românului, se scumpesc de la lună la lună. Uleiul s-a scumpit cu 16% față de iulie 2020.

Pâinea, care nu intră în alimentația domnului Premier, dar care pentru români este „cea de toate zilele”, precum și restul produselor de panificație, cu pondere de peste 4% în coșul de consum, s-au scumpit cu peste 5,5% în raport cu anul trecut.

Carnea, cu o pondere de peste 7% în coșul mediu, s-a scumpit cu 3,7% față de anul trecut. Laptele și lactatele, cu o pondere de aproape 5% din coșul de consum, s-au scumpit cu 3,1% față de anul trecut. Poate vi se par mici sau neglijabile aceste creșteri, însă cumulat ele erodează grav puterea de cumpărare a românilor și nivelul lor de trai.

Mărfurile nealimentare, cu o pondere de aproape 49% în coș, au prețuri medii cu 7,6% mai mari față de anul anterior. Cea mai mare parte a scumpirilor a venit în acest an aproape integral din majorările de prețuri la carburanți, curent electric și gaze, care împreună reprezintă 17% din coșul de consum.

Toate aceste scumpiri înlănțuite, care erodează standardul de viață al românilor, cum vi se par, domnule Cîțu? Sună bine? Sau nici măcar nu vă pasă de ele?

Împrumuturile pe care le face Guvernul Cîțu

Una dintre politicile guvernului Cîțu cu cele mai grave urmări este îndatorarea țării la dimensiuni istorice, cum nu s-a mai întâmplat în ultimii 30 de ani. Inconștiența cu care premierul Cîțu împrumută sume uriașe, lună de lună, zi de zi și oră de oră, intră în zona penală cea mai gravă, a atentatului la siguranța națională.

În mai puțin de doi ani, guvernul Cîțu-Barna-Kelemen a angajat o treime din toată datoria publică acumulată din 1990 încoace. Jumătate din PIB, adică peste 120 miliarde euro, a ajuns să fie datorie.

Vă jucați cu cifrele, publicați doar datoria directă, fără să spuneți că la asta se adaugă rostogolirea datoriei scadente, cu toate costurile ei de dobânzi și penalități. Sunt încă 7 până la 10 procente în plus. Așa vă iese din condei că datoria publică nu ar atinge 50% din PIB, nicidecum să depășească acest prag. În realitate el a fost depășit.

Ca și cum sumele împrumutate nu ar fi destul de îngrijorătoare, evitați să spuneți ce dobânzi vă cer finanțatorii când vă văd atât de disperați. O spunem noi: aproape 4%. Suntem pe primul loc la rata dobânzii, plătim cu jumătate mai mult față de următoarea clasată, Ungaria. Sună bine? Nu, nu sună bine deloc!

Guvernul Cîțu a ajuns să se împrumute cu circa 2 miliarde euro pe lună. Asta înseamnă 66 milioane euro pe zi, 2,7 milioane euro pe oră. De când vă vorbesc, Cîțu și guvernul PNL-USR+-UDMR au mai îndatorat țara cu câteva sute de mii de euro. E cazul să ne întrebăm: ce faceți cu acești bani?

Mințiți cu nerușinare, domnule Cîțu: împrumuturile nu sunt pentru investiții. Toate împrumuturile sunt pentru acoperirea deficitului și pentru consum. Citiți datele Institutului Național de Statistică, nu mai umblați cu tertipuri ieftine și cu dezinformări.

Nici împrumuturile din PNRR nu vor fi pentru ce spuneți, ci vor finanța proiecte himerice, consultanță și studii pentru obiective pe care nu sunteți în stare să le faceți din fondurile nerambursabile pe care le aveți deja la dispoziție. Împrumuturile prin PNRR se vor adăuga datoriei publice. Ce rost are să îndatorezi țara cu încă 15 miliarde euro prin PNRR, când nu ești în stare să cheltuiești nici măcar banii nerambursabili pe care îi ai la dispoziție acum?

Generațiile viitoare vor plăti împrumuturile generației noastre, dar nu trebuie să plătească și incompetențele guvernanților de azi. Împrumuturile istorice pe care le angajați vor îngenunchea definitiv această țară. Împrumuturile sunt calea cea mai sigură de a lipsi o țară de orice urmă de suveranitate. Probabil asta și urmăriți, pentru asta ați fost pus în fruntea Guvernului: pentru de-suveranizarea României.

Cum va arăta datoria publică la sfârșitul anului? Sperăm că nu așa cum vrea dl. Cîțu, pentru că această moțiune îl va trimite înapoi în șomaj, cu coaliția PNL-USR+-UDMR cu tot.

Am amintit de fonduri europene și PNRR. Să aruncăm o privire mai detaliată asupra acestor lucruri.

PNRR – Planul care nu a fost respins, dar nu a fost nici acceptat

Guvernul României s-a făcut de râs la Bruxelles în luna mai, când a propus un așa zis „Plan”, de peste 1300 pagini (fără anexe)!, plin de generalități, neconformități și neclarități, pe care Comisia Europeană l-a transmis, bineînțeles, înapoi!

Din tot acest plan este greu să arăți oamenilor de rând ce se va întâmpla în beneficiul lor, pentru că PNRR este împănat cu proiecte cu dedicație pentru nemuritorii „băieți deștepți” din energie și nu numai.

Opoziția a încercat, de la tribuna Parlamentului, să împiedice adoptarea PNRR în forma propusă de Guvern, deoarece el a fost conceput în defavoarea românilor. Din cele 29,2 miliarde de euro pe care se presupune că PNRR le va aduce în România, mai mult de jumătate vor fi împrumuturi care vor greva datoria publică. Grav este nu atât că se fac împrumuturi, ci că ele se fac pentru a plăti lucruri care nu sunt prioritare pentru România. România are nevoie de investiții în agricultură, de irigații, de exploatarea gazelor din Marea Neagră și de racordarea cât mai multor locuințe la rețeaua de gaze naturale sau de construirea de noi capacități de producere a energiei electrice. Din păcate, împrumuturile din PNRR nu se vor duce pe astfel de lucruri.

Guvernul Cîțu trebuie să plece imediat pentru că vrea să dea 2 miliarde de euro din PNRR pentru consultanță, asistență tehnică și sporuri salariale!

Guvernul Cîțu trebuie să plece imediat pentru că nu a fost în stare să propună în PNRR proiecte viabile pentru modernizarea sistemelor de irigații, lucru vital pentru agricultorii români!”, se precizează în document.

Textul integral al moțiunii de cenzură este disponibil aici.