Joi, 14 octombrie, la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din municipiul Râmnicu-Vâlcea a fost dezvelită o plăcă comemorativă cu efigia domnitorului Mihai Viteazul, a informat printr-un comunicat Arhiepiscopia Râmnicului.
ÎPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit slujba de sfințire a plăcii comemorative cu efigia domnitorului Mihai Viteazul, așezată la împlinirea a 420 ani de la mutarea la cele veșnice a domnitorului care a împlinit, pentru prima dată, visul de unire al românilor.
În același timp, împreună cu domnitorul Mihai Viteazul au fost omagiați toți aceia care, de-a lungul istoriei, au contribuit la păstrarea unității de neam și au apărat credința ortodoxă.
După dezvelirea și sfințirea plăcii comemorative, ÎPS Părinte Varsanufie a subliniat că „nu întâmplător năzuința în unitatea națională a străbătut conștiința românească atâtea veacuri. Prin ctitorirea de biserici, domnitorii români așezau în mijlocirile sfinților rugăciunile întregului neam românesc.
Sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui de-al XVII-lea avea să fie marcat pentru veșnicie de actul care consfințea unitatea politică a tuturor teritoriilor româneşti înfăptuită de Mihai Viteazul. Este binecunoscut faptul că această unire nu a putut fi păstrată vreme îndelungată, însă a rămas timp de trei secole un reper al luptei pentru înfăptuirea unității statale.
„O țară se face pe aceleași pământuri, cu aceeași limbă, cu aceeași strămoși, cu aceleași obiceiuri care trec din tată în fiu”, le spunea românilor de pretutindeni domnitorul Mihai Viteazul, iar acele obiceiuri erau trăirile creștine, notează sursa citată.
Victoria lui Mihai Viteazul în Transilvania, aprecia un cronicar, a fost pregătită și prin lucrarea tainică a preoților și a călugărilor, iar în ținutul Olteniei de sub Munte sunt multe biserici și mănăstiri care amintesc de credința și actele ctitoricești ale familiei sale. Biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” a fost zidită din temelie în anul 1557 de voievodul Pătrașcu cel Bun, însă a fost finalizată abia în anul 1587, ctitor fiind voievodul Mihai Viteazul, iar slujba târnosirii a fost săvârșită în anul 1593 de episcopul Teofil I al Râmnicului.
Mai mult decât atât, domnitorul Mihai Viteazul și-a ales sfătuitori înțelepți, mulți dintre ei ierarhi cărturari ortodocși ori călugări duhovnicești, precum era Mitropolitul Eftimie al III-lea al Țării Românești (1592-1602), devenit om de încredere al domnitorului, fapt pentru care a participat și la câteva misiuni diplomatice. Contemporanul său, Mitropolitul Luca din Cipru, episcop al Buzăului între 1583-1602, a fost trimis de către Mihai Viteazul în misiuni diplomatice la Principele Transilvaniei și la Țarul Rusiei.
- Vizită pastorală a ÎPS Mitropolit Nicolae, de hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica Ortodoxă Română din Las Vegas - 24 aprilie 2024
- FOTO/ Mașini acoperite cu praf, în București și în orașe din întreaga țară - 24 aprilie 2024
- Compania Națională Poșta Română și-a lansat un site imobiliar, cu sute de proprietăți de închiriat în întreaga țară - 24 aprilie 2024