Miercuri, 9 martie, este Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, zi dedicată celor peste 2 milioane de oameni care au suferit în temnițe pentru că au luptat împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi ateu și care azi sunt aproape uitați.
Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 a fost stabilită în ziua de 9 martie, care în calendarul creştin-ortodox este Ziua Pomenirii Sfinţilor Mucenici, prin Legea 247/05.12.2011.
„(1) Parlamentul, Președintele României, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei prevăzute la art. 1.
(2) Fondurile necesare alocate pentru comemorarea diverselor evenimente ale deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989 pot fi asigurate și din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice”, se precizează în legea mai sus menționată.
În semn de neuitare şi recunoştinţă, Patriarhia Română a transmis Centrelor eparhiale îndemnul de a săvârşi în această zi slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, după cum a relatat RostOnline.
Totodată, mărturisitorii din temnițele comuniste vor fi comemorați la Memorialul Gherla, printr-o serie de evenimente organizate în cadrul Zilelor Memorialului, în perioada 9-12 martie 2022.
Reamintim că la sfârșitul lunii februarie 2021, Sfântul Sinod al al Bisericii Ortodoxe Române luat decizia începerii demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia (9 martie)
Sfinţii 40 de Mucenici au trăit pe vremea împăratului Liciniu (308-324), fiind originari din părţile Capadociei, ostaşi creştini, bărbaţi viteji şi vrednici în războaie. Erau conduşi de Agricola, om păgân şi rău din fire, şi slujeau în cetatea Sevastia din Armenia. Aflând Agricola că sunt creştini, i-a obligat să jertfească zeilor, dar căpetenia celor 40, Chirion, s-a împotrivit, notează Ziarul Lumina.
Pentru aceasta au fost aruncaţi în temniţă. Toate amăgirile, făgăduinţele şi ameninţările nu i-au clintit în credinţa lor. Deci, venind în Sevastia un mare conducător de oaste, Lisie, acela le-a poruncit din nou să aducă jertfe idolilor, însă, cu aceeaşi nestrămutată credinţă, ostaşii creştini s-au împotrivit. Înfuriaţi peste fire, căpeteniile au poruncit să fie dezbrăcaţi şi siliţi să intre într-un lac aproape îngheţat, iar pe maluri au pus păzitori ca nimeni să nu fugă.
Unul dintre ostaşi, nemaiputând îndura gerul, a primit să aducă jertfă zeilor, dar, ieşind din apa îngheţată şi intrând în baia caldă, a murit îndată. Atunci s-au arătat patruzeci de cununi strălucitoare peste capetele lor, însă una dintre ele stătea sus în văzduh. Văzând aceasta, temnicerul Aglaie s-a aruncat în lac, mărturisind prin gestul său pe Hristos-Domnul. Apoi, au fost scoşi din apă şi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele şi fiind arşi de vii au primit cununa muceniciei.
Moaştele lor, câte au scăpat de foc, au fost înmormântate la Sevastia, apoi s-au împărţit în toată lumea creştină.
- Comisia pentru drepturile omului din Senat a RESPINS proiectul de lege privind declararea anului 2025 „Anul omagial Gheorghe Calciu-Dumitreasa” - 23 aprilie 2024
- După Polonia și Ungaria, Slovacia NU acceptă planul UE privind cotele de migranți. Premierul Robert Fico: Nu este solidaritate, este un dictat! - 17 aprilie 2024
- ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, despre Recensământul populației: Suntem chemați să ne mărturisim identitatea etnică și religioasă. Naționalitatea românească, temei de unitate, indiferent de granițe și de contexte istorice - 17 aprilie 2024