Care sunt primii pași în cazul în care suntem expuși la radiații, ce sunt tabletele de iodură de potasiu și cum ar putea să devină alimentele radioactive, iată câteva întrebări la care am găsit răspuns într-un ghid dat publicității de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
„Ghidul pentru populație în caz de urgență radiologică sau nucleară” a fost publicat în 14 iunie 2021, pe site-ul INSP.
Cu nădejdea că nu o să avem nevoie să punem în practică aceste recomandări, vă oferim o serie de informații privind protecția la radiații.
Autodecontaminare
Dacă după ce aţi fost expus la radiaţii intraţi în casă, dezbrăcaţi-vă şi descălţaţi-vă la uşă, pentru a evita contaminarea locuinţei sau a adăpostului. Puneţi hainele şi încălţămintea într-o pungă de plastic. Închideţi punga cât mai ermetic cu putinţă şi puneţi-o într-un loc sigur, departe de zonele de locuit, de copii şi de animale.
Faceţi baie cu apă caldă (nu fierbinte) şi săpun şi limpeziţi-vă la duş.
Anunţaţi autorităţile că aveţi haine şi obiecte care ar fi putut fi contaminate, pentru ca acestea să le poată prelua şi gestiona conform procedurilor stabilite la nivel naţional.
Ce înseamnă anunţul ca populaţia să stea în locuinţe?
Atunci când are loc un eveniment nuclear sau radiologic, autorităţile de sănătate publică pot ordona persoanelor rezidente în zonele afectate să stea în case. Aţi putea fi sfătuiţi să vă adăpostiţi în locuinţe, la serviciu, sau în adăposturi publice.
De obicei, această recomandare este emisă cu scopul de a proteja populaţia împotriva expunerii la radiaţii. Dacă aţi fost sfătuiţi să staţi în interior, alegeţi încăperea cea mai sigură din casă sau din instituţia în care lucraţi, care să nu aibă ferestre sau uşi spre exterior. Sistemele de ventilaţie (de încălzire sau de răcire) trebuie închise.
Adăpostirea asigură protecţie atât împotriva iradierii externe şi interne, cât şi împotriva inhalării de material radioactiv.
Adăpostirea este o măsură simplă şi eficientă, care poate fi luată rapid, în cursul primei faze ale accidentului.
Ce sunt tabletele de iodură de potasiu?
În situaţia unui accident la o centrală nucleară, tabletele de iodură de potasiu se administrează pentru a satura glanda tiroidă, împiedicând astfel captarea de către aceasta a iodului radioactiv. Dacă sunt administrate înainte, sau la scurt timp după expunere, acestea pot reduce pe termen lung riscul de apariţie a cancerului tiroidian.
Tabletele de iodură de potasiu nu sunt „antidotul antiradiaţii”. Acestea nu protejează împotriva iradierii externe şi nici împotriva altor substanţe radioactive, cu excepţia iodului radioactiv. În plus, la anumite persoane, cum ar fi cele care suferă de afecţiuni ale rinichilor, tiroidei, sau care au o sensibilitate crescută la iod, iodura de potasiu poate produce complicaţii.
De aceea, iodura de potasiu trebuie administrată numai atunci când există o recomandare clară din partea autorităţilor de sănătate publică.
Femeile însărcinate pot lua iodură de potasiu?
Femeile însărcinate pot lua iodură de potasiu numai atunci când există instrucţiuni în acest sens din partea autorităţilor de sănătate publică. Tiroida femeii gravide acumulează iodul radioactiv mai rapid decât cea a altor adulţi, iar tiroida fătului este şi ea blocată atunci când iodura de potasiu este administrată mamei.
Cum pot deveni alimentele radioactive?
În urma unei urgenţe nucleare sau radiologice, alimentele pot fi contaminate cu material radioactiv. Pe suprafaţa fructelor, legumelor, sau furajelor pentru animale poate ajunge material radioactiv, prin depunere din aer sau din apa de precipitaţii.
În timp, radioactivitatea se poate concentra şi în interiorul alimentelor, pe măsură ce radionuclizii sunt transferaţi în recolte sau la animale prin intermediul solului, sau în râuri, lacuri şi mări, unde radionuclizii sunt incorporaţi în peşti şi crustacee. Mărimea riscului depinde de amestecul de radionuclizi şi de nivelul de contaminare eliberat în decursul accidentului.
Alimentele ambalate, de exemplu conservele sau ambalajele din plastic ermetic, nu pot fi contaminate atât timp cât ambalajul este intact.
Sfaturi generale pentru consumatorii şi producătorii de alimente în cazul unei urgenţe nucleare
Măsurile luate în cazul unei urgenţe de natură radiologică sunt aceleaşi ca pentru orice urgenţă care implică materiale periculoase ce pot contamina alimentele. În stadiile iniţiale ale unei situaţii de urgenţă este posibilă (şi recomandabilă) aplicarea unor măsuri imediate de prevenire sau minimizare a contaminării alimentelor cu material radioactiv.
De exemplu:
PROTEJAŢI legumele şi nutreţul pentru animale prin acoperire cu folii de plastic sau prelate.
ADUCEŢI animalele de la păşune şi adăpostiţi-le în grajduri.
RECOLTAŢI toate produsele coapte pentru recoltare şi acoperiţi-le.
În regiunile în care este confirmată o contaminare gravă există o serie de alte măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, care ar putea fi instituite.
De exemplu: evitaţi consumul de lapte şi vegetale din producţia locală evitaţi sacrificarea animalelor evitaţi pescuitul, vânatul şi colectarea de ciuperci sau alte produse sălbatice.
Efectele asupra sănătăţii
Care sunt efectele imediate ale expunerii la radiaţii? Dacă doza de radiaţii depăşeşte un anumit nivel prag, poate produce efecte imediate: roşeaţă a pielii, căderea părului, arsuri radiologice şi sindromul acut de iradiere.
Sindromul acut de iradiere este un complex de semne şi simptome care pot să apară după expuneri ale întregului corp la doze mai mari de 1 Sv (de 300 de ori mai mult decât doza anuală din radiaţia de fond). Acest sindrom este datorat afectării măduvei osoase, care produce celulele sanguine. La doze mai mari de 10 Sv pot fi afectate şi alte organe (sistem gastrointestinal, cardiovascular).
În cazul unui accident la o centrală nucleară, este improbabil ca populaţia generală să fie expusă la doze suficient de mari pentru a produce astfel de efecte.
Salvatorii, echipele de intervenţie rapidă (ambulanţe, pompieri, etc) şi muncitorii din centrala nucleară au un risc mai mare de a fi expuşi la doze de radiaţii suficient de mari pentru a produce astfel de efecte.
Care sunt efectele pe termen lung ale expunerii la radiaţii ionizante?
Expunerea la radiaţii poate creşte riscul de cancer. La supravieţuitorii bombelor atomice din Japonia, riscul de leucemie a crescut la câţiva ani după expunerea la radiaţii, în timp ce riscul altor tipuri de cancer a crescut după mai mult de 10 ani de la expunere.
În cursul urgenţelor nucleare se poate elibera iod radioactiv. Dacă este inhalat sau înghiţit, iodul radioactiv se concentrează în glanda tiroidă şi duce la o creştere a riscului de cancer tiroidian. Pentru persoanele expuse la iod radioactiv, riscul de cancer tiroidian poate fi micşorat prin administrarea tabletelor de iodură de potasiu, care împiedică captarea iodului radioactiv la nivelul tiroidei.
Riscul de cancer tiroidian în urma expunerii la iod radioactiv este mai mare la copii şi la adulţii tineri şi mai scăzut la persoanele peste 40 de ani.
- Mitropolia Basarabiei: Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă la București, Chișinău și Iași, cele trei capitale românești cu importanță istorică deosebită - 25 aprilie 2024
- In memoriam Ion Gavrilă Ogoranu. Lansarea romanului „IUDA”, scris în anii rezistenței din munți - 25 aprilie 2024
- Viktor Orban, la conferința CPAC de la Budapesta: Ordinea mondială liberal-progresistă ar putea fi înlocuită în acest an cu una suveranistă - 25 aprilie 2024