Explicații pentru presa controlată din România despre ce înseamnă decizia anulării de către Curtea Suprema a SUA a legii care legaliza avortul la nivel federal

Încă o dată se dovedește că România are parte de o presă partizană și neprofesionistă. Constatarea am făcut-o după ce am văzut reacțiile din mass media românească după ce Curtea Supremă de Justiție a SUA a abrogat o lege intrată în vigoare în 1973 care legaliza avortul la nivel federal.

Doar că decizia Curții Supreme nu interzice avortul în SUA, ci doar permite statelor componente ale federației să-și reglementeze pe plan local legea avortului.

Dar presa de la noi ne bombardează cu titluri de genul:

Curtea Supremă a SUA anulează dreptul constituțional la avort. 13 state vor interzice automat avortul” (Libertatea) sau

CTP, după anularea dreptului la avort în SUA: „Nu mi-am închipuit o Americă sub dictatura antiavort. Acum, sunt mândru că se iau americanii după noi” (Adevărul) sau

Curtea Supremă a SUA anulează dreptul constituțional la avort. Fiecare stat poate permite, limita sau interzice avorturile” (G4Media)

N-am făcut jurnalistică. Cu toate acestea știu că rolul presei este de a informa corect si nepărtinitor. Astă înseamnă că înainte de a publica un material ar trebui să faci o minimă documentare, să studiezi un pic subiectul. Nu e cazul ziariștilor din România.

Pentru că dacă s-ar fi documentat măcar un pic, ar fi aflat că avortul nu a fost niciodată drept constituțional în SUA. Pentru că dacă ar fi fost, Curtea Supremă de Justiție nu ar fi avut cum să-l anuleze.

Apoi ar mai fi aflat că avortul nu a devenit ilegal peste noapte în SUA.

De fapt Curtea Supremă de Justiție a SUA a anulat o decizie luată în urmă cu peste 50 de ani de Curtea Supremă de atunci. Numele sub care cazul respectiv a ajuns în dezbaterea Curții Supreme în 1973 este Roe vs Wade. În care, sub pseudonimul Jane Roe se ascundea Norma McCorvey, o tânără din Texas care în 1969, la vârsta de 21 de ani, a rămas însărcinată pentru a treia oară.

Norma McCorvey provenea dintr-o familie disfuncțională, mama ei fiind alcoolică și violentă cu copiii. Ca atare, Norma a avut probleme cu legea încă din copilărie. Conform mărturiilor ei, cea mai fericită perioadă din viață a fost perioada petrecută la o instituție de stat din Texas pentru copiii cu probleme pe când avea între 11 și 14 ani.

În 1963, la vârsta de 16 ani, s-a căsătorit, dar mariajul nu a durat prea mult. Conform ei, soțul o bătea așa că l-a părăsit, întorcându-se acasă. Doar că deja era însărcinată. Primul copil l-a născut în 1965. După ce a născut a devenit dependentă de alcool și droguri. Copilul a fost adoptat de mama sa. În 1966 a rămas din nou gravidă. Cel de-al doilea copil a fost dat spre adopție.

În 1969 a rămas pentru a treia oară însărcinată. De data asta a dorit să avorteze, dar legea avortului din Texas era restrictivă, permițând avortul doar în anumite condiții. Așa că Norma McCorvey a declarat că a fost violată de un grup de negrii și că în urma violului a rămas însărcinată. Autoritățile au cercetat cazul și nu au găsit nici un fel de dovezi că violul respectiv ar fi avut loc. Fapt recunoscut după ani de zile inclusiv de ea.

Doar că organizațiile radicale de stânga de atunci căutau femei însărcinate, rezidente în statele unde legea avortului era restricitivă, care doreau să avorteze și nu li se permitea. Așa a ajuns Norma McCorvey să devină Jane Roe în cazul care urma să devină celebru sub numele Roe vs Wade. Cazul respectiv a ajuns în dezbaterea Curții Supreme abia în 1972, după ce a trecut prin instanțele inferioare. Între timp Norma McCorvey născuse deja și dăduse copilul spre adopție.

Decizia de atunci a Curții Supreme a SUA este cunoscută, toate statele Uniunii au fost obligate să legalizeze avortul la cerere. Nici vorbă de devenirea avortului drept constituțional.

Ulterior, Norma McCorvey a ajuns să regrete implicarea sa în cazul de mai sus, devenind o luptătoare împotriva avortului. În 2004 a cerut chiar anularea deciziei luate de Curtea Supremă în 1973 în cazul Roe vs Wade spunând că acum există dovezi că procedura dăunează femeilor, dar cererea ei a fost respinsă în 2005.

În realitate, în urma decizie de ieri a Curții Supreme a SUA, vor fi state în care absolut nimic nu se va schimba, iar avortul la cerere va fi oferit exact la fel ca înainte de decizie. În același timp, vor fi state în care se va restricționa accesul la avort.


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


2 comentarii la „Explicații pentru presa controlată din România despre ce înseamnă decizia anulării de către Curtea Suprema a SUA a legii care legaliza avortul la nivel federal”

  1. Daca ne luam dupa defintie privind dictionar referitor la Teoria informatiei si modul de aplicare a ei atunci gasim urmatoarea defintiei adica ” teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor ” dar trebuie sa face o diferanta intre ” Informatia manipulatorie ” pe romaneste ” Propganda ” si agentii ei de manipulare , adica televiziune , presa , etc si ” REDUNDANTA INFORMATIEI ” , adica gradul de adevar al informatiei si ” modul de prelucrare mediatic ” al acestui adevar . DECI concluzie : Intotdeauna , presa aservita , mediatorii televiziunilor aserviti , unui ” SCOP DE GRUP POLITIC INTERN SAU INTERNATIONAL ” VOR TRANSMITE MESAJUL GRUPULUI ” ADICA IN CAZUL IN SPETA ” NOI AM LEGIFERAT AVORTUL …, ETC ” CORECT , ASA ESTE ROMANIA A LEGIFERAT AVORTUL DUPA ANII 89 . Cu ce consecinte : SCADEREA DRAMATICA A POPULATIEI ROMANIEI , DEJA IMBANTRANITE ACTUAL IN PROPORTIE DE 40 % , CU TENDINTE DE DIMINIUARE DE LA 21 MIL. LOCUITORI IN 89 , LA REAL 16 MIL DE LOCUITORI IN 2022 , CU TENDINTE MASIVE DE REDUCERE PANA IN 2050 LA 9-10 MIL LOC. ADICA JUMATATE DIN POPULATIA ROMANIEI IN 89 ,CONSECINTE : REDUCEREA DRAMATICA A FORTEI DE MUNCA PRODUCTIVE A ROMANIEI CU MAXIM 30-40 % LA SUTA POATE CHIAR CU 60 % DACA SE I-*AU IN CALCUL CIFRELE PRIVIND ” MIGRATIA FORTEI DE MUNCA ROMANE IN E.C , APROX. 2-3 MIL .) DECI CONCLUZIA ESTE SIMPLA : AMERICANII SE GANDESC LA FORTA LOR DE MUNCA VIITOARE , CA STAT , AVAND IN VEDERE CA 200 SI CEVA DE ANI AU MERS PE ” FORTA DE MUNCA IMPORTATA ” DIN TARI SUBDEZVOLATE IN SPETA ” SCLAVAGISMUL MODERN ” IMBRACAT SUB FORMA ” DEMOCRATIEI DE POLEIALA ” – EUROPEANA SAU AMERICANA .

Comentariile sunt închise.