Forturile militare din secolul al XIX-lea din jurul Bucureștiului, transformate în focare de infecție din nepăsarea autorităților, ar putea genera milioane de euro din turism

Forturile militare, construite în jurul Capitalei la sfârşitul secolului al XIX-lea și care în prezent sunt abandonate și transformate în focare de infecție, ar putea să genereze venituri de milioane de euro, dacă ar fi refăcute și introduse în circuitul turistic.

Forturile din jurul Bucureștiului au fost proiectate de acelaşi arhitect care le-a construit şi pe cele din Anvers, Belgia, potrivit unui reportaj realizat, pentru ȘtirileTVR, de jurnaliștii Cătălin Deacu şi Cristian Răuţu.

Însă, spre deosebire de forturile din țara noastră, fortul Morsel, cea mai impozantă cazemată din vechiul sistem de fortificații al orașului Anvers, atrage mii de vizitatori în fiecare an. A fost construit de inginerul militar Alexis Brialmont, între anii 1860 și 1864 pentru a apăra citadela în cazul unei invazii străine.

Fortul a intrat într-un program de renovare cu fonduri europene în 2010 și acum este luminat și încălzit. Un tur ghidat costă 20 de euro. Mulți bani se strâng și din evenimente. Pentru a fi ușor de vizitat și de localnici, autoritățile din Anvers au inclus forturile într-un circuit turistic pe bicicletă, încă de acum 19 ani, notează sursa citată.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Regele Carol I îi cere aceluiaşi strateg belgian să fortifice și Bucureștiul, astfel luând naștere Cetatea Bucureştiului. Generalul Brialmont a construit în total 36 de forturi.

Sursa foto: Cătălin Deacu/ Facebook

În acest moment, cele mai multe forturi aparţin Ministerului Apărării, iar restul au un statut incert ori sunt abandonate. Deocamdată, sunt explorate pe cont propriu doar de către cei care au curiozitatea să o facă. În timp, șase fortificații au fost distruse după ce muniţia depozitată acolo a explodat.

În afară de cele care mai sunt încă obiective militare, 19 forturi şi baterii intermediare pot fi amenajate precum cele din Anvers, dar mai intâi trebuie să primească statutul de obiective de interes naţional. Alte centuri de fortificaţii europene, mult mai mici decât cea a Bucureştiului, sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial Unesco.

Forturile Cetăţii Bucureştiului nu sunt considerate nici măcar monumente istorice.

 

Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.