Franța, puiul ucrainean și clauza de salvgardare

Franța și Spania au criticat, recent, decizia unor state membre UE de a interzice unilateral importurile de cereale din Ucraina, spunând că este ilegală și că denotă lipsă de solidaritate europeană.

Însă, când Franța este direct afectată de măsuri impuse de CE în numele așa-zisei solidarități europene, discursul oficial se schimbă.

Context

Săptămâna trecută, Polonia, Ungaria și Slovacia au anunţat că vor menține interdicțiile privind importurile de cereale din Ucraina, în pofida deciziei Comisiei Europene de a elimina restricțiile. Femierii români au solicitat autorităților române să adopte o măsură similară.

Imediat, ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, a criticat aceste decizii, spunând că ele pun în discuţie solidaritatea europeană.

„Pentru solidaritate trebuie să existe unitate. Trebuie să păstrăm cele două elemente, altfel proiectul european este în pericol”, a declarat ministrul Marc Fesneau, potrivit Agerpres.

Dubla măsură

În același timp, fermierii francezi reclamă faptul că importurile de pui din Ucraina au destabilizat piața franceză și cer Comisiei Europene activarea clauzei de salvgardare.

„E adevărat că puiul ucrainean este crescut în ferme industriale. Cel puțin este cazul pentru grupul care exportă 90% din puiul ucrainean. Pur și simple normele fiscale, de mediu ori cele privitoare la binele animalelor nu sunt aceleași ca în Europa. Așa încât puiul ucrainean este de 2 ori chiar 3 ori mai ieftin decât puiul francez. Motiv pentru care, cerem autorităților franceze dar și Comisiei Europene să declanșeze clauza de salvgardare, este clauza care poate să spună „stop”, revenim la ceea ce se întâmpla înainte să fie acordate Ucrainei aceste favoruri, înainte de încheierea acordului, pentru a opri hemoragia.

Practic, oprim importurile, chiar dacă asta nu înseamnă că le oprim complet, total, ci că reintroducem regulile pe baza cărora importăm. Adică, revenim la nivelul de import peste care nu putem să trecem dar cerem și o reciprocitate, adică cerem să fie respectate aceleași reguli și constrângeri la care se supun crescătorii francezi”, spune Yann Nédélec, directorul Anvol, o asociație care reunește 20 de organizații reprezentative pentru crescătorii de păsări din Franța, potrivit RFI.

Și acesta nu este singurul exemplu privind poziționarea Franței față de „solidaritatea europeană”.

Șefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a solicitat statelor UE să primească o parte dintre migranţii care ajung pe insula italiană Lampedusa. Acum, a fost rândul premierul Italian Giorgia Meloni să acuze statele UE de lipsă de solidaritate.

„Imigraţia ilegală este o provocare europeană care are nevoie de un răspuns european. Îndemnăm alte state membre să folosească mecanismul voluntar de solidaritate”, a declarat Ursula Von der Leyen, duminică, într-un briefing de presă susținut pe insula Lampedusa, după cum a relatat R3Media.

Reacția Franței?

Franţa NU va primi migranţi veniţi pe insula italiană Lampedusa, a anunțat ministrul de interne Gérald Darmanin.

„Nu primind mai multe persoane vom stopa un flux care, în mod evident, ne depăşeşte capacităţile de integrare. În schimb, noi le-am spus prietenilor italieni că am fi dispuşi să îi ajutăm pentru retrimirea persoanelor în ţările cu care avem relaţii diplomatice bune”, a declarat ministrul de interne Gérald Darmanin, potrivit Agerpres.

Așadar, se pare că solidaritatea europeană este valabilă și obligatorie doar pentru anumite state membre, precum Polonia, Ungaria și România, care nu au dreptul de a-și proteja interesul național atunci când acesta este direct afectat de deciziile CE. În schimb, Franța are dreptul să refuze recomandările Comisiei, fără să fie acuzată de lipsă de solidaritate europeană.

 

 

 

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


2 comentarii la „Franța, puiul ucrainean și clauza de salvgardare”

  1. Este firesc si normal , pe romaneste ” CINE IMPARTE PARTE ISI FACE ” adica ” Cocosul galic ” ESTE AFECTAT DE ” PUIUL UKRINIAN ” dar ” CERELELE FRANCEZE NU SUNT AFECTATE DE CERELELE UKRINIENE ” decat la ” Statele mai ” inferioare ” dupa granita cu UKRIANA , adica ” POLONIA , SLOVACIA , UNGARIA ,ROMANIA SI BULGARIA . DECI ASTA ESTE COMUNITATE EUROPEANA si ” INTERSUL DEMOCRATIC EUROPEAN ” PANA LA BANI . Ca in familie si in orice relatie sociala , mai mica de grup ( 1 /2) , mai mare de grup national , mai mare de grup european, mai mare de grup mondial .Corect , dar unde suntem noi ca stat roman , liber si independent democratic in situatia asta matematica ” STIUTA DE MII DE ANI ” BANUL SI INTERSUL BANULUI ? NICAIERI , doar la mana unor ” fripturisti politici ” vorba lui Nenea Iancu , acum o suta si ceva de ani , ” fripturisti politici alesi democratic ” , care se schimba intre ei din an in an , din 4 in 4 ani , doar pentru ” interesul lor financiar de moment , de grup politic si de persoana „, Dar vai , dar vai

Comentariile sunt închise.