Proiectul privind aprobarea strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejaţi, România sigură” 2023-2027 este anunțat pe agenda ședinței de Guvern de joi, 12 octombrie.
Acest proiect a fost aprobat, deja, în primă lectură, în ședința de Guvern de săptămâna trecută. La momentul respectiv, ministrul Familiei, Natalia Intotero, a declarat că „strategia stabileşte măsurile şi direcţiile de acţiune pentru a asigura protecţia şi promovarea drepturilor copilului, inclusiv ale celor din celor din comunităţi vulnerabile.”
Într-o declarație de presă, ministrul Natalia Intotero a enumerat țintele pe care Guvernul își propune să le atingă până în 2027, „uitând” să amintească de două dintre acestea, respectiv educația sexuală și vaccinarea copiilor.
Potrivit proiectului disponibil pe site-ul Ministerului Familiei, prin această strategie se următește (și) acoperirea vaccinală pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare atinge țintele recomandate de OMS (ținta nr 11), respectiv rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul 4-6 ani (ținta nr.12).
Iată ce prevede, printre altele, strategia în ceea ce privește educația pentru un comportament sexual sănătos:
„Copiii și adolescenții nu au acces sistematic la educația pentru sănătatea reproducerii și comportamentul sexual sănătos, cei mai mulți dintre ei neavând cunoștințe și deprinderi esențiale în această privință. Serviciile de sănătatea reproducerii nu au mai fost vizibile între prioritățile din domeniul sănătății în ultimii ani, cel puțin din perspectiva accesului universal, în particular pentru adolescenți.
Medicii de familie pot furniza servicii de consiliere privind planificarea familială și indicarea unei metode contraceptive, la nivelul a două consultații pe an calendaristic pentru fiecare persoană, inclusiv cele neasigurate. Din păcate, date statistice privind volumul anual al acestor servicii și utilizarea de către adolescenți nu sunt disponibile public.
În anii 1990 – 2000 s-au înființat și câteva sute de cabinete de planificare familială, la care aveau acces și adolescenții, dar aceste cabinete nu au mai fost evaluate sau dezvoltate în ultimii ani. De asemenea, subprogramul național care viza furnizarea de mijloace contraceptive gratuite pentru femei vulnerabile, inclusiv pentru adolescente, nu se mai implementează, pentru că a scăzut constant interesul medicilor de familie pentru acest program.
Studii efectuate pe adolescenții din România relevă prevalențe mari ale unor comportamente sexuale la risc, în principal o frecvență mare a actului sexual neprotejat, ceea ce se asociază cu riscul unor boli grave (HIV, hepatită B, alte boli cu transmitere sexuală)83,
Astfel, una din opt fete de 15 ani și unul din trei băieți se declară activi din punct de vedere sexual. De asemenea, doar șase din zece adolescenți au declarat că au utilizat un prezervativ la ultimul act sexual. Educația deficitară pentru sănătatea reproducerii se reflectă în numărul mare de născuți vii care provin din mame adolescente (anual se înregistrează peste 700 de născuți vii proveniți din mame care au vârsta sub 15 ani). Comparativ cu situația din anul 2015, în 2019 numărul de nou-născuți ai unor mame cu vârsta sub 15 ani a crescut cu 8%, în timp ce populația de fete din grupa 10-14 ani a scăzut cu 0.6%84, deci problema s-a accentuat. De asemenea, și fertilitatea la grupa de vârstă 15-19 ani a rămas constantă în intervalul 2015-2019 (în jurul valorii de 36 născuți vii la 1000 femei), ceea ce semnifică faptul că nu există îmbunătățiri în modelul de fertilitate, în sensul deplasării primei nașteri la o vârstă mai matură.
Din perspectivă medicală, sarcina și nașterea la o vârstă atât de fragedă (15-19 ani și mai ales sub 15 ani) au riscuri importante, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Din perspectivă socială, situația este și mai dramatică, având implicații profunde asupra șanselor de dezvoltare normală a copilului. Mamele adolescente au șanse minime de a avea un loc de muncă sau de a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare. Relațiile de cuplu la această vârstă sunt și ele imature, uneori abuzive, iar familia lărgită adesea nu asigură un suport real. La nașteri se adaugă întreruperile de sarcină, 4292 pentru grupa de vârstă 15-19 ani în 2019.
Toate comportamentele menționate trebuie direcționate către alegeri sănătoase, prin implementarea de programe energice, sistematice și continue de educație pentru sănătate, la care să aibă acces toți copiii, cât mai de timpuriu. Din perspectiva dezvoltării durabile, implementarea unor astfel de programe este imperios necesară, având un nivel înalt de prioritate și urgență”.
În ceea ce privește vaccinarea, prin această strategie se urmărește „acoperirea vaccinală pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare atinge țintele recomandate de OMS”.
- Claudiu Târziu (AUR) condamnă atentatul împotriva conservatorului Robert Fico, premierul Slovaciei - 15 mai 2024
- Solidaritate obligatorie! Statele membre au la dispoziție cel mult doi ani pentru a aplica Pactul UE privind migrația - 15 mai 2024
- Bustul preotului Visarion Puiu, mărturisitor în temnițe, a fost inaugurat la Iași. ÎPS Teofan: Părintele a pătimit mult pentru că și-a iubit Biserica și neamul - 15 mai 2024
Am văzut ce succes a avut și România educata,oare ce rol are clasa politica in viața oamenilor?
Nu există clasă politică ci cloacă politică…