Realitatea din Cisiordania ocupată

La fel ca mulți palestinieni din Cisiordania, Ayoub Abuhejleh nu a reușit să-și acceseze pământul și să-și recolteze măslinele.

Am plantat în jur de 370 de măslini, struguri, smochine, migdale”, ne spune el.

Ne-am confruntat cu probleme și înainte în sezonul recoltei, dar în acest sezon este groaznic”, spune el.

Ne explică că soldații israelieni și coloniștii evrei din Cisiordania i-au blocat accesul la pământul său de când a început războiul pe 7 octombrie.

Pe 13 octombrie, când s-a dus să-și verifice livada, a găsit drumul de acces distrus, imposibil de folosit. El ne spune că coloniștii evrei au folosit excavatoare pentru a-l distruge. Pe lângă distrugerea drumului, coloniștii evrei au secționat și țevile pentru irigații pe care le instalase.

Abuhejleh se oferă să ne arate pământul său de pe un deal din apropiere.

Îl urmăm pe Abuhejleh cu mașina lui pe un drum de pământ abrupt și întortocheat. Abuhejleh arată spre drumul blocat cu câteva stânci. Se poate vedea și sistemul de irigații distrus.

În timp ce eram acolo o dronă apare deasupra noastră, apoi apar și soldații israelieni. Ne ordonă să ne întoarcem de unde am venit, iar pe Abuhejleh îl rețin pentru „câteva minute”. Refuzăm să plecăm fără el. Cele câteva minute se fac 90 de minute. Sunăm legătura noastră de la IDF. Ne spune să plecăm de acolo pentru siguranța noastră și că Abuhejleh nu e în pericol.

Plecăm de acolo și mergem să ne întâlnim cu primarul localității. Acesta ne spune că ce a pățit Abuhejleh se întâmplă frecvent, dar că acum lucrurile s-au agravat.

Scopul lor este pământul. Și folosesc războiul pentru a pune mâna pe pământul nostru”.

De la primărie, ne întoarcem la casa lui Abuhejleh pentru a vorbi cu familia lui. Atmosfera e tensionată. Toată lumea este îngrijorată. Apoi, la mai bine de cinci ore după ce Ayoud a fost reținut, sună un telefon mobil – a fost eliberat.

Sora lui Abuhejleh izbucnește în lacrimi de ușurare. Ea ne spune în arabă: „Voi americanii. Uitați-vă la ce se întâmplă cu noi, arabii, aici, cu poporul nostru, cu pământul nostru„.

Fiul lui Abuhejleh merge cu mașina să-l ia, iar noi așteptăm cu familia lui extinsă – copii, nepoți, surori.

După o perioadă un claxon de sărbătoare se aude peste deal, venind spre casa lui.

Abuhejleh coboară din mașină zâmbind și este întâmpinat de întreaga sa familie – nepoții săi mai mici aleargă la el. Îi îmbrățișează și îi sărută. Unii plâng. Ne așezăm cu Abuhejleh pentru a ne asigura că este bine și pentru a întreba ce s-a întâmplat după ce a fost separat de noi.

El ne spune că, după ce a fost dus, legat la ochi și încătușat, a fost condus la un birou militar dintr-o așezare din apropiere, unde a fost batjocorit și interogat ore întregi.

Mi-au spus că doar se spune că este pământul nostru. Mi-au spus că nu este pământul meu, că trebuie să-l uit„.

Mai târziu, când am întreba IDF de ce a fost reținut, nu au oferit niciun comentariu.

Acum că este acasă, ne asigură că este nevătămat. Și când suntem pe cale să plecăm, îl întrebăm dacă plănuiește să se întoarcă să-și vadă pământul, chiar și după incidentul de astăzi. „Mă voi întoarce. Nu-ți face griji„, spune el. „Ei mă vor aresta, iar eu mă voi întoarce înapoi – până când îmi voi recupera pământul. Este pământul nostru”.

Sursa: NPR


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost