Parlamentul European (PE) schimbă din temelii regulile pentru alegerile europarlamentare din 2024, încercând să uniformizeze alegerile din cele 27 de state membre într-un scrutin european, cu candidați suplimentari aleși pe liste valabile în întreaga Uniune și o circumscripţie paneuropeană.
O nouă lege electorală europeană
PE a adoptat, marți, un raport privind „îmbunătățirea dimensiunii democratice a alegerilor din 2024 și sistemul candidaților cap de listă.”
Raportul, care a primit 365 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 71 abțineri, potrivit unui comunicat transmis de PE.
În document, Parlamentul îndeamnă Consiliul să adopte rapid noua lege electorală europeană și noile norme pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, astfel încât să fie aplicabile în campania din 2024.
„Partidele politice naționale și cele europene ar trebui să își desfășoare campaniile conform valorilor Uniunii și să confere o vizibilitate sporită dimensiunii europene a scrutinului”, se menționează în comunicatul PE.
Pentru a asigura că toți cetățenii Uniunii își pot exercita dreptul de vot, statele membre ar trebui să introducă măsuri care să faciliteze accesul la informații și la secțiile de votare pentru persoanele cu dizabilități. Deputații europeni doresc și să încurajeze implicarea cetățenilor europeni aparținând unor categorii specifice, cum ar fi cei care locuiesc în altă țară UE sau într-o țară terță și persoanele fără adăpost.
Alte recomandări vizează protejarea procesului electoral de ingerințe externe și interne, prin garanții și măsuri mai solide de combatere a dezinformării.
„Deputaţii salută acordul la care au ajuns co-legislatorii cu privire la publicitatea politică, şi subliniază rolul important pe care îl joacă campania instituţională de informare, alături de organizaţiile societăţii civile, în a contribui la dezbaterea pe marginea politicilor europene, şi care vine în completarea campaniilor partidelor politice”, se mai menționează în comunicatul PE.
Norme actualizate privind alegerile europene și o circumscripție paneuropeană
De altfel, încă din primăvara anului 2022, Parlamentul European „a demarat reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor divergente, într-un singur scrutin european.”
Atunci, PE a adoptat „un raport de inițiativă legislativă pentru a îmbunătăți regulile referitoare la alegerile europene.” Propunerea legislativă a fost adoptată cu 323 de voturi pentru, 262 împotrivă și 48 abțineri, iar rezoluția aferentă cu 331 de voturi pentru, 257 împotrivă și 52 abțineri, potrivit unui comunicat transmis de PE.
Potrivit raportului, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputați europeni în circumscripțiile naționale și unul pentru a alege deputați europeni într-o circumscripție la nivelul Uniunii, cu 28 de locuri suplimentare. Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, țările Uniunii ar urma să fie împărțite în trei grupuri, în funcție de mărimea populației. Listele ar urma să fie completate cu candidați proveniți din aceste grupuri în mod proporțional.
Listele de candidați la nivelul întregii Uniuni ar trebui transmise de entități electorale europene, cum ar fi coaliții de partide politice naționale și/sau asociații naționale de alegători sau partide politice europene.
Raportul propunea atunci 9 mai ca zi europeană comună de vot, perioada fiind ulterior modificată și stabilită pentru 6-9 iunie 2024. Totodată, în raport se menționa că ar urma să fie creată o nouă Autoritate electorală europeană care să supravegheze procesul și să asigure respectarea noilor norme.
- Universitatea de vară Izvoru Mureșului 2024, în perioada 15- 20 august, în Harghita - 23 iulie 2024
- VIDEO/ Liderul europarlamentarilor AUR, Claudiu Târziu, intră în ring și o înfruntă pe Ursula von der Leyen, față în față, la Strasbourg - 16 iulie 2024
- Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea pentru 16 sfinți români - 12 iulie 2024