Închiderea minelor, interzicerea centralelor și a sobelor, pașaport de mediu pentru mașini, taxă de carbon pentru încălzirea locuințelor- sunt doar o parte din măsurile asumate de UE pentru a atinge neutralitatea emisiilor până în 2050.
Unele măsuri sunt mai cunoscute cetățenilor, despre altele s-a vorbit mai puțin, cert este că toate vor influența viața oamenilor, în primul rând prin accesul la resurse, fie că vorbim de surse alternative de energie, de transport sau de izolare a clădirilor.
Acesta este motivul pentru care UE a creat Fondul social pentru climă. Fondul este pentru gospodăriile vulnerabile, întreprinderile mici și utilizatorii mijloacelor de transport, care sunt în special afectați de sărăcia energetică și de transport.
Motive de îngrijorare?
UE vorbește fără echivoc despre sărăcia energetică și de mobilitate și iată cum definește aceste concepte:
Sărăcia energetică se referă la gospodăriile care nu pot avea acces la servicii de energie esențiale care permit un nivel de trai decent. Sărăcia de mobilitate se referă la gospodăriile care se confruntă cu costuri mari pentru transport sau care au acces restrâns la moduri de transport accesibile.
România și taxa de carbon pentru gaze și transport
De exemplu, România va primi 6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9,25% din pachetul de finanțare în valoare de 65 miliarde euro al Fondului Social pentru Climă, disponibil în perioada 2026-2032, potrivit E-Energia.
Instrumentul de finanțare este menit să atenueze potențialele efecte negative asupra gospodăriilor generate de introducerea mecanismului de taxare a carbonului ETS 2. Acest nou mecanism de taxare a combustibililor fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și în transportul rutier va fi aplicat în UE din 2027, notează sursa citată.
Ce urmează
La cererea Parlamentului, Fondul social pentru climă va începe în 2026, cu un an înainte ca Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii să fie extins pentru a acoperi clădirile și transportul rutier.
O parte din Fondul social pentru climă va fi finanțat prin licitarea cotelor provenite din extinderea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (până la 65 de miliarde de euro), iar încă 25% din acesta va fi acoperit din resurse naționale (în valoare totală estimată de 86,7 miliarde de euro) .
Fondul social pentru climă trebuie să finanțeze măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice și de mobilitate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung:
- Reducerea taxelor și impozitelor pe energie sau oferirea altor forme de sprijin direct pentru a face față creșterii prețurilor la transportul rutier și la combustibilul pentru încălzire. Această măsură ar urma să fie eliminată treptat până la sfârșitul anului 2032.
- Stimulente pentru renovarea clădirilor și pentru trecerea la surse regenerabile de energie în construcții.
- Stimulente pentru trecerea de la transportul privat la cel public, mașini partajate sau mersul cu bicicleta.
- Sprijin pentru dezvoltarea unei piețe second-hand pentru vehicule electrice.
Pe același subiect:
Parlamentul European a aprobat planul pentru DECARBONIZAREA sectorului clădirilor
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, despre interzicerea comunicării în limba maternă elevilor români din Ucraina: Mă voi lupta cu toate mijloacele pentru a împiedica această nedreptate! - 11 noiembrie 2024
- Semnal de alarmă! Elevii români din Ucraina, lăsați fără dreptul de a comunica în limba română în pauzele de la școală - 11 noiembrie 2024
- Blatul de la Budapesta. Liderii UE insistă cu „neutralitatea climatică”, în timp ce economiile europene se prăbușesc rând pe rând - 11 noiembrie 2024
Planul UE este distrugerea civilizatiei in Europa.