Condamnarea Muzeului Ţăranului Român

Pe 9 oct. a.c. ministrul Culturii, Daniel Barbu, a semnat Ordinul nr. 2463, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Prin acest document, Muzeul devine şi centru cultural, adică un spaţiu de închiriat pentru diverse evenimente care pot fi fără nicio o legătură cu proiectul muzeografic al lui Horia Bernea. El a construit Muzeul în jurul Crucii, pentru că aşa s-a format cultura ţărănească; acesta este rezultatul cercetărilor etnografice româneşti din ultimele două sute de ani.

Ordinul este pasul decisiv pentru lichidarea muzeului. Astfel, valorile materiale ale ţăranului român şi spiritualitatea care le-a creat vor putea fi foarte uşor  înlocuite cu cele ale unor subculturi. De altfel, noua organigramă elimină, pentru prima oară în 23 de ani, direcţiile de specialitate ale muzeului, transformându-le în secţii, conduse de un şef de secţie, funcţie care diminuează capacitatea de decizie a persoanelor care ocupă aceste poziţii. Muzeul va trebui, în această configuraţie, să-şi eclipseze pe viitor expoziţia permanentă, în loc să o (re)descopere şi să o pună în valoare pentru un public în mare parte descreştinat, după 45 de ani de comunism şi 23 de ani în care n-a reuşit să-şi regăsească reperele. Expoziţia permanentă va mai rezista numai până la începerea operaţiunii de restaurare a clădirii muzeului, după care va deveni istorie.

Un muzeu dedicat ţăranului român (şi european) a fost condamnat la moarte; este un pas „înainte” pe drumul descreştinării societăţii româneşti (şi a celei europene). Horia Bernea, un far al culturii creştine, va mai muri o dată, de data asta ucis.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

2 thoughts on “Condamnarea Muzeului Ţăranului Român

Spune-ți părerea