Coaliția pentru Familie a lansat „Cincizeci de propuneri de măsuri pentru politici privind familia”

Cu ocazia conferinței sale de presă din 31 martie, Coaliția pentru Familie a lansat programul „50 de propuneri de măsuri în sprijinul familiei”. Realizat de o echipă multidisciplinară, acesta cuprinde 50 de propuneri de politici publice și urmărește completarea și adaptarea legislației pentru familie existente, precum și crearea de instituții necesare pentru sprijinirea realizării funcțiilor sociale ale familiei.

Demersul se circumscrie obiectivului general al Coaliției pentru Familie: Cât mai multe familii, cât mai longevive, cât mai numeroase, asigurând membrilor acestora un mediu propice economic, social, protectiv și psiho-afectiv de formare și dezvoltare a personalității, iar națiunii continuitatea și dezvoltarea demografică, economică, socială și culturală.

Principalii autori sunt Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika” și Asociația PRO VITA – filiala București, organizații membre ale Coaliției, împreună cu o echipă de juriști și sociologi.

Elaborarea programului a început cu un studiu comparativ al familiilor contemporane din România şi din Cehia, realizat de Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika” împreună cu Narodni Centrum pro Rodinu (Centrul Național pentru Familii) din Brno, Cehia pentru a afla nivelul de conştientizare al politicilor familiale în România. Următoarea etapă a fost consultarea publică „Familia – între aspirații și realități” inițiată de PRO VITA și Coaliția pentru Familie. Demersul a vizat atât identificarea problemelor cu care se confruntă familia azi, cât și a posibilelor soluții, scopul fiind o colectă de idei valoroase. Inițiatorii au urmărit înscrierea consultării pe coordonate precise, plecând de la constituirea familiei și trecând prin existența cotidiană a acesteia, creșterea și educarea copiilor și încheind cu schimbul de generații, pentru a urma, așadar, stadiile firești ale „vieții” nucleului familial. La consultare au răspuns peste 100 de persoane și organizații care au furnizat în total circa 150 de idei diferite de acțiune.

În următoarea etapă, pentru elaborarea propriu-zisă a documentului de politici publice, echipa de lucru a convocat 3 întâlniri de tip focus-grup, între care s-a putut lucra în colaborare prin intermediul internetului. Întrucât Coaliția pentru Familie și-a propus să fie un think-tank în dialog cu factorii de decizie, măsurilor propuse li s-a dat o formă pretabilă unor politici publice corective, într-o abordare combinată și echilibrată, neuitând că legea nu doar formează, dar și urmează tendințelor culturale și realităților sociale în care valorile morale (sau lipsa lor) joacă un rol esențial.

Ideea centrală a celor „50 de măsuri” este ca statul să înceapă să considere familia drept un partener și să înceteze să o mai vadă ca pe un obiect al asistenței sociale și al exercitării unei autorități „paternaliste”, ca până acum. Numai astfel considerăm că familia poate deveni unul dintre pilonii dezvoltării României – un deziderat aflat acum doar la nivelul unui slogan gol de conținut. Cu alte cuvinte, nu cerem statului bani, ci implicare şi un sistem de taxare mai relaxat, care să permită familiilor să fie mai independente, să aibă un nivel de trai civilizat pentru ca astfel să poată creşte România. Totodată, esențială este respectarea autorității părinților în materie de decizii privind viitorul copiilor.

Cele „50 de măsuri” sunt împărțite pe 10 capitole: Instituții pentru Familie, Cultura familiei, Locuințe pentru familii, Măsuri pentru stimularea natalității și redresarea demografică, Armonizarea vieții de familie cu cariera, Protecția persoanelor vârstnice, Stabilitatea căsătoriei și protejarea copiilor, Punerea în practică a dreptului copiilor de a-și educa copiii conform cu propriile convingeri, Măsuri financiare în sprijinul familiei, Măsuri pentru sănătatea familiei.

Integral ele pot fi accesate astfel:

Programul va fi remis partidelor politice în vederea asumării măsurilor propuse și a implementării lor în legislaturile următoare. Orice contribuții suplimentare – corecturi, propuneri noi etc. – sunt binevenite.

2 gânduri despre “Coaliția pentru Familie a lansat „Cincizeci de propuneri de măsuri pentru politici privind familia”

  1. Daca ma voi inscrie intr-un partid, o voi face numai pentru a sustine acest program.
    Citind cele 50 de propuneri, am avut sentimentul ca este imposibil de realizat ceea ce si-au propus initiatorii si aceasta nu doar pentru ca politicienii si finantele nu vor permite infaptuirea respectivelor proiecte, ci si pentru ca romanii nu sunt cu adevarat constienti de impasul in care se afla institutia sacra a familiei.
    E drept ca sentimentul se instalase deja, pentru ca tocmai citisem : https://fr.scribd.com/doc/71295953/Story-Familia
    Textul merita citit nu doar pentru ca este bine scris, ci si pentru ca priveste o realitate pe langa care romanii trec, intorcand privirea.

  2. Cea mai buna masura privind familia ar fi sa fie platit 200 % din salariu acelui membru de familie care este singurul remunerat. Acest demers ar avea un efect dublu: ar creste veniturile familiilor mono-salariale si in acelasi timp ar motiva familiile sa revina la structura traditionala in care un membru al acesteia (de obicei femeia dar in zilele noastre nu-i o problema care) ramane in cadrul casnic pentru a creste si educa copii. Una dintre cele mai distructive efecte sociale o constituie criza copilului care creste singur, parintii nefiind in stare sa aduca suficiente resurse pentru a se dispensa de un salariu ca sa-si creasca cum trebuie copiii.

    Chiar si in situatia in care in mod masiv familia romaneasca s-ar intoarce la modul traditional de viata, cei care vad drept neviabila economic acest tip de „ajutor social” (care nu este un ajutor social, ci un model economic) va produce efecte dincolo de aparentele imediate. Scoaterea de pe piata muncii a unui numar masiv de oameni nu poate decat sa duca la cresterea nivelului de remunerare, exact la fel cum cresterea somajului duce la scaderea salariului.
    Un efect deloc luat in calcul este acela al economiei asa-zis „subterane”. In ziua de astazi se uita ca pana recent in istorie au existat doua tipuri de economii.
    In afara de economia de stat, ce functioneaza din impozite, a existat o relatie economica a zonei rurale, concretizata in targuri, acolo unde taranii si targovetii procedau la schimburi in natura, menite sa creasca forta economica si valoarea bunurilor lor. Distrugerea acestui sistem economic de bartering al satului a distrus o buna parte din puterea de cumparare a populatiei, care – oricat de lipsita de lichiditati ar fi fost (taranul este celebru pentru procrastinatia fata de monedele valoroase) – avea posibilitatea sa-si puna bunurile pe o piata exterioara, ce putea aduce chiar si „valuta” tarii care-i permite sa se manifeste economic conform sistemului lui de referinta.

Spune-ți părerea