Cazul de sclavie din Argeș: Ce facem pentru victime?

Referitor la cazul de sclavie din județul Argeș, în care acțiunea DIICOT din 13 iulie a.c. a identificat peste 60 de victime ale traficului de persoane, adulți și copii, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a publicat un punct de vedere, în care sunt ridicate câteva probleme, puțin cunoscute publicului larg. Despre acțiunea DIICOT din 13 iulie a.c. puteți citi aici.

Ca ONG ce acţionează pentru funcţionarea unui cadru legal care să asigure respectarea drepturilor omului, CRJ atrage atenția că instituțiile statului român pierd din vedere protejarea reală și eficientă a victimelor traficului de persoane, ce continuă să fie extrem de vulnerabile în fața infractorilor chiar și după ce aceștia sunt arestați.

Traficul de persoane presupune o marfă ce poate fi vândută de mai multe ori (omul), cu scopul de a fi exploatată prin muncă, obligarea la prostituare/cerșetorie, trafic de organe etc. Profiturile obținute din traficul de persoane au tendința să le depășească pe cele din traficul de stupefiante, la nivel mondial. Cazul din Argeș nu este singular în România și nici măcar în județ; traficul de persoane este o infracțiune despre care vom auzi tot mai des.

Citez din comunicatul CRJ:

  • ”Există servicii și adăposturi pentru victimele traficului de persoane și minori? Din informațiile noastre, știm că nu există. Așteptăm răspuns de la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.
  • Există în județul Argeș sau în orice alt județ din România psihologi specializați în consilierea victimelor traficului de persoane/minori, cu accent pe persoanele cu dizabilități?
  • Ținând seama că mai multe victime au fost deja audiate, cum anume au fost pregătite în vederea audierii aceste persoane?
  • Există în cadrul DIICOT, DIICOT Argeș și IPJ Argeș persoane specializate în audierea victimelor traficului de persoane, în special minori și persoane cu dizabilități?
  • Cum protejează DIICOT și Poliția Română identitatea victimelor?
  • Cum protejează instanțele judecătorești, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, identitatea victimelor câtă vreme numele acestora sunt expuse pe portalul ECRIS?
  • Este reală știrea cum că DIICOT cercetează acest caz de patru ani, timp în care știa de răpirea, sechestrarea și abuzarea mai multor persoane vulnerabile? Și dacă este așa de ce nu a intervenit mai devreme pentru eliberarea victimelor?” (sursa: crj.ro)

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a publicat în 2015 studiul ”Analiza serviciilor de asistență a victimelor traficului de persoane” (sursa: anitp.mai.gov.ro), care arată că o serie de probleme ”din sistem” sunt deja cunoscute sau recunoscute, dar nu au fost remediate încă. Conform acestui studiu:

  • Centrele pentru victimele traficului de persoane nu au avut, cu câteva excepții, continuitate temporală. În majoritatea cazurilor, Consiliul Județean nu a putut asigura finanțare pentru aceste structuri.
  • Asistarea victimelor traficului de persoane în centre destinate altor categorii de victime este problematică, atât pentru victimele adulte, cât și în cazul victimelor copii.
  • Finanțarea sistemului pentru asistarea victimelor traficului de persoane nu este corespunzătoare.
  • Finanțarea de stat, prin intermediul Programelor de Interes Național, nu a avut continuitate, acoperind doar anii 2007 și 2008.
  • La nivel local, cooperarea interinstituțională este slab formalizată și se bazează aproape exclusiv pe o rețea de relații informale.
  • Măsurile de asistență, definite de Lege, sunt uneori, în practică, problematice, deoarece statutul victimei poate fi condiționat de dorința acesteia de cooperare cu structurile de aplicare a legii.
  • Protejarea identității victimelor parte în procesul penal nu este întotdeauna asigurată, având în vedere că site-urile tribunalelor fac publice informațiile personale ale acestora: nume, adresă. (Aceasta nu este o problemă specifică a sistemului de asistență, ea are legătură cu sistemul juridic.)
  • Asistarea victimei în procesul penal se face, în majoritatea cazurilor, de către un avocat din oficiu, acest aspect având ca principal efect lipsa de continuitate în procesul de asistență legală.
Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Spune-ți părerea