Despre traficul de organe, la nivel regional

Neregulile constatate la Agenția pentru Transplant de către un control al Ministerului Sănătății atrag atenția publicului asupra riscurilor etice și medicale pe care le implică activitatea de transplant, fie insuficient reglementată fie insuficient controlată.

La noi este puțin cunoscută problema traficului de persoane în scopul prelevării de organe, forțat sau prin înșelăciune. La nivel global circa 1% dintre traficul de persoane are ca scop prelevarea forțată de organe (care se poate finaliza cu decesul victimei), ceea ce înseamnă zeci de mii de cazuri anual (sursa: unodc.org); o serie de cazuri semnalate de presă ridică suspiciunea că în România nu vedem nici măcar vârful aisbergului.

La sfârșitul lunii noiembrie a avut loc a treia ediție a evenimentului regional „Împreună împotriva traficului de persoane: Provocări și bune practici”.

Conform datelor prezentate de rapoartele Eurostat, România a fost și rămâne statul membru al UE cu cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane și cu structuri naționale ineficiente.

La această ediție s-a vorbit și de traficul de persoane în scopul prelevării de organe, rolul investigațiilor financiare în probarea infracțiunilor de criminalitate organizată și necesitatea reorganizării poliției judiciare (poliție judiciară unic subordonată procurorului DIICOT, după modelul DNA), precum și de o cooperare interinstituțională eficientă în vederea eradicării traficului de persoane.

România are o legislație deficitară în materia traficului de organe, ceea ce face dificilă cercetarea cazurilor. Deși această formă de criminalitate pare să nu ocolească România, investigațiile sunt limitate.

Frederike Ambagtsheer, Cercetător științific și expert ONU privind traficul de organe, a prezentat în cadrul conferinței cauza ”The State versus Netcare Kwa-Zulu Ltd., Durban South Africa (2003-2012)” în care victime ale traficului de persoane în scopul prelevării de organe au fost români și brazilieni, cauză despre care în România s-a scris foarte puțin și care nu a fost investigată de autorități.

Discuțiile au vizat necesitatea cercetării penale eficiente și efective a cauzelor de moarte suspectă în spitalele din România. Astfel, s-a făcut trimitere la cauza 1040/P/4.04.2016 înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ce vizează moartea suspectă a unui cetățean străin. Cauza decesului a fost anemia severă, însă dosarul pacientului este înregistrat pe Secția de chirurgie II a Spitalului de Urgență Floreasca. Decesul a survenit la data de 31 martie 2016, iar până la acest moment nu a fost audiat nimeni și nici nu s-a făcut nici un demers în vederea identificării cauzei reale a morții.

Un documentar din 2009, Organ Across Borders, realizat de Anja Dalhoff și Alina Radu face un rezumat al ”drumurilor pe care merg organele” din Republica Moldova spre țările vest-europene, țările arabe sau Israel.

În condițiile în care peste 1 milion de oameni necesită dializă renală anual în Europa, iar oferta de organe este zeci de ori mai mică, piața neagră a organelor este înfloritoare. Până în 2010, pentru 3000 dolari sau mult mai puțin, sute de cetățeni moldoveni și-au ”donat” un rinichi, în absența informării corecte, periclitându-și sănătatea.

The following two tabs change content below.
Alina Ioana Dida
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).
Alina Ioana Dida

Ultimele articole de Alina Ioana Dida (toate)

Spune-ți părerea