Barometrul de opinie publică al Academiei Române: Prima ediție

Academia Română, LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” au lansat luni Barometrul de Opinie Publică (ediția de primăvară).

Acest sondaj de opinie oferă un tablou amplu al societății românești, pe toate dimensiunile ei: politică (alegerile europarlametare), economică, socială, etnică, religioasă, de politică externă și de securitate.

Începând cu anul 2019, Academia Română va lansa, de două ori pe an, primăvara și toamna, Barometrul de Opinie Publică al României.

La lansarea Barometrului au vorbit:

  • Prof. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie a Universității București;
  • Prof. Dan Dungaciu, Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române;
  • Conf. Darie Cristea, ISPRI/Universitatea din București;
  • Lucian Dumitrescu, sociolog la Institutul de Științe Politice.

Moderator a fost Acad. Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române.

Acad. Victor Voicu a făcut o scurtă introducere despre Barometrul efectuat sub auspiciile Academiei Române, instituție fundamentală a românilor, interesată de ceea ce s-a întâmplat, se întâmplă și se va întâmpla în societatea românească. Activitatea ei se îndreaptă spre interesul național, cel al poporului. Academia este identitară și ea nu aparține Statului Român, ci poporului.

Acest Barometru are ca precedente sondajele de opinie organizate de Fundația Soros în anii 1999-2007, despre care prof. Dumitru Sandu a vorbit ulterior la eveniment.

INSCOP Research s-a implicat tehnic în realizarea sondajului, astfel încât grupul studiat să aibă semnificație statistică.

Întrucât există operatori de opinie și în societatea românească, care manipulează informația, este important ca acest Barometru să producă un răspuns sub formă de măsuri care pot corecta parcursul societății românești. Acad. Voicu a prezentat în premieră unul din rezultatele Barometrului: Academia se situează pe locul 3 în rândul instituțiilor în care românii au încredere, după Armată și Biserică.

Prof. Dan Dungaciu a subliniat că proiectul Barometrul de Opinie Publică se înscrie într-o serie de activități ale Academiei care încearcă să introducă normalitatea. De la înființarea sa, în 1866, Academia nu a fost destinată doar consacrării culturale și științifice. Reprezentații săi proveneau și din teritorii ce nu aparțineau Statului Român, ceea ce arată că a existat un proiect civic, de implicare publică al acestei instituții. Și atunci temele majore pentru Academie au fost cele identitare: de limbă, de apartenență, de construcție națională. Academia Română a rămas în slujba proiectelor concrete, astfel încât Barometrul se înscrie într-o serie. Acum doi ani a fost lansat Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), membru al Integrative Initiative, organism ce consideră că politica Rusiei reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice europene. Urmează să fie inaugurat Laboratorul de Sociologie și Geopolitică a Religiilor, ca reacție la ceea ce se întâmplă pe continent. Prima cercetare sociologică sincronă România-SUA a avut loc în anul Centenar, când a fost folosit un chestionar identic în cele două state, de către o companie ce a lucrat pentru campania lui Donald Trump.

Deci Barometrul nu este o excepție, a subliniat Dan Dungaciu. Există un loc din care cineva privește dezinteresat politic și ideologic spre societatea românească, dar și o tribună de la care putem vorbi despre multiplele ei zone de manifestare. Sondajul surprinde și temele absente din spațiul public, deși importante pentru români, așa-numitele prezențe absente.

În continuare a vorbit prof. Dumitru Sandu, care a făcut un istoric al sondajelor naționale de opinie publică. Fiecare societate consolidată, în menținerea democrației, are nevoie de un mecanism de feed-back, bazat pe profesionalism, nu politic. Cercetarea de opinie publică are scop diagnostic și de explicare a ceea ce se întâmplă în societate. Dumitru Sandu a participat la realizarea sondajelor de opinie publică, organizate de Fundația pentru o Societate Deschisă în anii 1997-2007. Au existat mai multe tentative de a relua proiectul; condițiile ca această întreprindere să devină durabilă sunt: expertiza independentă, credibilitatea și continuitatea tematică și financiară, adică instituțională. Comunitatea științifică din România are experiență în cercetarea de opinie socială, dar nu are grad de consolidare în timp. Dificultățile în efectuarea cercetării vor veni mai mult din zona politică pentru că unora nu le convine să existe instituții independente ce pun pe piață date.

Conf. Darie Cristea a vorbit despre sondajele prezentate laTV în pre-campania electorală, mai animată decât campania oficială. De obicei sondajele sunt de două tipuri: unul prezintă partidul X ca fiind pe primul loc, altul – partidul Y. E posibil ca sondajele să nu fie contradictorii pentru că nimeni nu spune din ce prezență s-au calculat cifrele; dar aceste sondaje nu pot fi prognoze electorale. Exit poll-ul este un sondaj credibil pentru că sunt chestionați cei care chiar au votat.

Barometrul de Opinie are două părți: una despre situația generală a țării, temerile colective și sursele de îngrijorare și una cu date politice, cea mai spectaculoasă și așteptată de către public. El poate fi citit pe larics.ro.

76,4% dintre români consideră că lucrurile din țară se îndreaptă într-o direcție greșită. Această percepție nu este nouă, după cum arată sondajele din nov. 2018, ian. 2019, martie 2019 și apr. 2019, dar și cele mai vechi.

54,7% din respondenți consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună in Europa. Acest procent este în creștere față de sondajele anterioare, deși contextul e dificil pentru UE – euroscepticismul e în creștere în alte părți. Suntem atașați simbolic de ideea uniunii europene.

Evaluarea propriei stări arată o percepție pozitivă a publicului.

 

Evaluarea vieții

 

Întrebările despre ceea ce ne îngrijorează arată că 83% dintre români sunt preocupați de nivelul corupției. Este o problemă socială importantă, indiferent de referirile pe care le fac oamenii politici. Nu ne putem da seama dintr-un sondaj dacă este o problemă construită sau nu.

Degradarea mediului înconjurător devine o temă după aproape 20 de ani din care ea a lipsit din mentalul colectiv. Totuși nu avem o mișcare ecologistă sau civică din aceasta cauză.

Temerile publicului

 

Cum apreciem situația financiară proprie: deși țara merge într-o direcție greșită și există o serie de temeri, majoritatea apreciază că au o situație financiară bună sau foarte bună.

 

Situația financiară personală

 

Când citim prezența la vot și intenția de vot trebuie ținut cont de faptul că datele au fost culese înainte de începerea campaniei, în contextul în care a apărut anunțul ferm al Președinției privind Referendumul pe justiție. Deși nu se cunoșteau întrebările, Referendumul a avut funcția de a potența intenția de vot. Rămâne de văzut dacă acest suflu se va păstra.

Sondajul e o fotografie a unui moment. El are capacitate de prognoză când ai mai multe date în timp, pentru a vedea evoluția unor procente, raportate la contexte ce pot produce scăderi sau creșteri bruște ale cifrelor; este vorba de noile media, care pot produce emoții sau evenimente cu impact asupra intenției de vot.

Iată cifrele privind intenția de vot:

Intenția de vot

 

39,2% e o cifră care pare mare, dacă ne gândim că în 2014 la europarlamentare prezența a fost de 32%, în 2016 la parlamentare a fost de 39%, iar la alegerile prezidențiale, cele mai gustate de public, a fost de 52%, a continuat Darie Cristea.

 

Evoluția intenției de a merge la vot

Cifra pentru aprilie 2019 a crescut substanțial. E adevărat că se apropie alegerile și că există contextul Referendumului.

 

Cu ce partide vom vota? Aceste procente sunt din totalul voturilor, de 63% din populație, dar nu aceasta va fi prezența la alegeri. PNL și PSD sunt la scoruri foarte apropiate.

Intenția de vot

 

Dacă ne uităm la cei 39,2% care au declarat că sigur vor vota, cifrele sunt următoarele: egalitate între PNL și PSD. Pragul de 39% e foarte important: la prezență mai mare – este avantajat PNL; sub – este avantajat PSD. Prezența mai mică avantajează și Alianța USR-PLUS și UDMR, Prezența segmentului cuprins între 18 și 34 ani, cel mai volatil segment, când e vorba de prezența la vot, va avantaja Alianța USR-PLUS.

 

 

59% dintre respondenți sunt de acord cu organizarea Referendumului pe justiție, lucru care se potrivește cu temerile legate de corupție. Cifra mai arată că majoritatea nu a citit în cheie politică organizarea Referendumului.

 

În continuare prof. Dan Dungaciu a prezentat cifrele care arată încrederea românilor în instituțiile internaționale, NATO și UE, constantă de-a lungul anilor, și care fac din România o țară predictibilă din punct de vedere strategic, indiferent de guvernele care se succed. Este o reziliență de securitate meritorie, singulară în regiune. Poriectul de politică externă este predictibil.

 

 

În ceea ce privește proiectul Unirii cu Rep. Moldova, absent de pe agenda externă, el este asumat de români, în pofida realităților. 65% dintre români susțin Unirea.

 

Formularea întrebării de mai sus (mai puternică) e importantă. Este clar că am fi o țară mai săracă prin unificare, la început, pentru că e nevoie de un timp pentru a fructifica evenimentul din punct de vedere economic și politic. După Unirea din 1918 România a investit cel mai mult în Basarabia, astfel încât, dacă din punct de vedere economic, înainte pe Marele Război România se afla deasupra Bulgariei, Iugoslaviei de atunci și Poloniei, după 1918 ea ajunsese sub nivelul Bulgariei. România și-a revenit economic abia spre 1937-1938, când urma să-și fructifice Unirile de la 1918. Dar a început al doilea război mondial…

Unificarea Germaniei în 1990 a necesitat 20 ani pentru ca Germania să ajungă lider economic și politic pe continent.

 

 

În ceea ce privește percepția asupra relației cu Ungaria, nu s-a schimbat mare lucru. Există o mare doză de neîncredere și suspiciune, deși relația cu Ungaria este foartă bună pe hârtie. Există o ambiguitate: relația funcționează bine, dar populația are suspiciuni, alimentate și de faptul că această problemă nu este discutată niciodată de clasa politică. Există un potențial politic aici, care s-ar putea manifesta la un moment dat.

 

Securitatea României e cel mai bine apărată de NATO, consideră românii. Există state în UE, în care s-au făcut sondaje referitoare la opțiunea NATO de a apăra sau nu un stat membru care ar fi atacat. Din aceste sondaje, rezultă ca România ar fi statul cel mai puțin apărat de Alianță; adică opinia publică consideră că România nu trebuie apărată în eventualitatea unui atac. Acest lucru este important, a explicat Dan Dungaciu, întrucât poate influența o decizie politică occidentală în cazul unui atac. Ceea ce înseamnă că imaginea României nu este doar politică; este important cum percepe opinia publică din alte state europene ceea ce se întâmplă aici.

 

 

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Spune-ți părerea