Într-o țară în care se fură miliarde de euro, memoria rezistenței anticomuniste este considerată prea scumpă

Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, d-l Octav Bjoza, face o nouă intervenție pe lângă autoritățile competente, pentru a obține ajutor în rezolvarea câtorva chestiuni pe care supraviețuitorii rezistenței anticomuniste le consideră presante. Și cărora întreaga societate românească ar trebui să le acorde prioritate.

Într-o scrisoare adresată scrisoare președintelui Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Alexandra Toader, sunt reluate toate inițiativele pentru păstrarea memoriei asupra a ceea ce a însemnat comunismul la meridian românesc, inițiative abandonate sau amânate sine die, pe moriv de lipsă de fonduri.

Redăm mai jos documentul integral. (Redacția)

 

Stimată domnişoară Alexandra TOADER,

Urmare a discuţiei avute cu dumneavoastră în ziua de luni, 27 ianuarie 2020, prin care vă informam despre o serie de probleme care ne preocupă pe noi, de mai mulţi ani, fără a-şi găsi rezolvarea, doresc cu acest prilej să vi le reamintesc, pentru a ne sprijini pe noi, supravieţuitorii.

În concret, ne referim la luptătorii cu arma în mână din rezistenţa anticomunistă, ţăranii care s-au opus colectivizării, cei morţi în confruntările directe cu organele de represiune comuniste sau în închisori, în lagăre de exterminare sau în deportări.

Cunoaştem faptul că nu sunt bani pentru aşa ceva! Cunoaştem însă şi că, de zeci de ani, România se cufundă tot mai adânc într-o criză morală fără precedent!

Indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la putere, ni s-a spus de fiecare dată:

„… nu avem nimic împotrivă, dar vă rugăm să ne indicați sursa și, respectiv, impactul asupra PIB-ului!”

Iată o dovadă a unui cinism nemeritat!

Răspunsul nostru este simplu: „sursa o constituie confiscarea imediată și totală a averilor, indiferent de dimensiunile acestora, a sute de mii de români condamnați politic sau deportați”.

Iată câteva dintre aceste probleme:

  1. Transformarea Fortului „13” Jilava într-un obiectiv vizitabil, fără a deranja activitatea penitenciarului.

Ce implică acest lucru:

  • O intrare separată, situată undeva în dreapta intrării principale;
  • Un tunel de acces, executat din plasă de sârmă;
  • Un sistem de iluminat electric, cu senzori;
  • Pompe submersibile, care să ridice apa de infiltrație din bazinul colector și să o evacueze în canalizare;
  • Desigur, sunt și altele, mai puțin costisitoare.

NU S-A FĂCUT NIMIC!

  1. Înființarea unui Centru Internațional de Studiere a Crimelor Comunismului, mai ales că, în Republica Moldova, în comuna Mereni, raionul Anenii Noi, la circa 20 km distanță față de Chișinău, a luat ființă, de mai bine de șapte ani, în aer liber, un Muzeu al Ocupației Sovietice.

Tânărul avocat Alexandru Postică, al cărui bunic a fost deportat în Siberia, este sufletul și realizatorul acestui obiectiv. A primit gratuit de la administrația locală o suprafață intravilană de 30.000 mp!

Fiecare țară europeană, fostă comunistă, va primi câte o suprafață de teren!

România a primit, de șapte ani, o suprafață de 700 mp, cu condiția de a construi pe acel teren două-trei bordeie asemenea celor realizate de bănățenii deportați în Bărăgan, în care să fie expuse documente, fotografii, cărți și diverse obiecte care au aparținut acestora.

NU S-A FĂCUT NIMIC!

  1. Înființarea MUZEULUI ORORILOR COMUNISMULUI.

Bucureștiul este singura capitală europeană fostă comunistă care nu are un muzeu al crimelor comunismului, nici după 30 de ani!

Excelența Sa, Domnul Președinte al României, Klaus Werner Iohannis, în ziua de 27 iulie 2019, a promulgat Legea nr. 157/26.07.2019, care se referă la înființarea Muzeului Ororilor Comunismului. În lege se precizează că, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Culturii să elaboreze proiectul de hotărâre privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, ce va fi adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Au trecut peste 300 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar proiectul de hotărâre nu s-a elaborat!

Mai mult decât atât, la data de 17 ianuarie 2020, subsemnatul m-am întâlnit cu Ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, și cu Secretarul de Stat, domnul Liviu Brătescu, cu care am căzut de acord că, înaintea elaborării proiectului de hotărâre, se impune încheierea unui protocol de colaborare între Ministerul Culturii, Asociația Foștilor Deținuți Politici, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii și, nu în ultimul rând,  Fundaţia Academia Civică.

NU S-A FĂCUT NIMIC! 

  1. Efectuarea testelor ADN pentru măcar o parte din scheletele exhumate din cimitirul satului Periprava.

Având în vedere că lângă subsemnatul, în intervalul 1.01. – 30.06.1960, au murit 10 deţinuţi, al căror nume, localitate, precum şi luna decesului le cunosc, consider că ar fi fost interesantă identificarea certă prin procedură medicală (teste ADN), după mai mult de 60 de ani, a unor înaintaşi care să aibă parte de o slujbă creştinească.

NU S-A FĂCUT NIMIC!

  1. Continuarea exhumărilor în vechea formulă cu care AFDPR a colaborat excelent.

În concret:

Marius OPREA, cu care AFDPR colaborează excelent încă din anul 1990. Profesor, doctor în ştiinţe istorice şi expert în problemele care ne vizează direct pe noi, foştii deţinuţi politici, a fost silit să părăsească Institutul al cărui întemeietor şi prim Preşedinte Executiv a fost. Cu toate acestea, domnia sa a colaborat în continuare cu Institutul, în calitate de detaşat, precum şi cu AFDPR.

A nu se uita că Marius OPREA a fost de la începuturi un colaborator apropiat al lui Constantin Ticu-Dumitrescu, cu care a colaborat la elaborarea unor legi fundamentale în interesul deţinuţilor politici, drept pentru care este declarat de Constantin Ticu-Dumitrescu membru de onoare al AFDPR!

Este autorul a numeroase cărţi care demască crimele săvârşite de fosta Securitate.

Consider că acestea sunt suficiente motive pentru a găsi posibilitatea legală de aducere imediată a domnului Marius OPREA în cadrul Institutului prin concurs sau prin detaşare!

Gheorghe PETROV, arheolog-şef cu care AFDPR a colaborat, de asemenea, în condiţii excepţionale.

Rugăm să i se prelungească detaşarea şi să i se restituie autoturismul cu care domnia sa îşi desfăşura activitatea, fără de care deplasarea pe teren în vederea continuării exhumărilor este imposibilă.

Nu acceptăm ca AFDPR să constituie motiv de dispută între persoane, grupuri de persoane sau partide politice!

Am convingerea că vom colabora şi în viitor în cele mai bune condiţii, încheind şi semnând un protocol de colaborare, ca de altfel în fiecare an.

 

Cu aleasă preţuire,

Subsecretar de Stat şi

Preşedinte al AFDPR

OCTAV BJOZA

 

Un comentariu la „Într-o țară în care se fură miliarde de euro, memoria rezistenței anticomuniste este considerată prea scumpă”

  1. Halucinant,toate acestea pentru ca cei un milion de securisti nu au fost impuscati in decembrie 1989, toate acestea pentru ca Romania nu are barbati …

    Răspunde

Lasă un răspuns la Violeta Ghemulet Anulează răspunsul