Distanțarea socială ne înstrăinează copiii. Socializarea virtuală duce la blocaje în comunicare și la anxietate

Distanțarea copiilor impusă în contextul pandemiei generează, în timp, o serie de efecte negative, precum blocaje în comunicare, lipsa iniţiativei şi chiar dezvoltarea unor tipuri de anxietăţi, avertizează psihologii.

Dacă la începutul carantinei, „închiderea în case” a avut și o partea pozitivă, respectiv consolidarea relațiilor în familie, după mai multe luni de școală sau grădiniță online, copiii au început să dea semne de nervozitate și nerăbdare.

„Procesul de socializare a copilului este abordat ca fiind unul multidimensional, care începe în familie, de timpuriu (socializarea primară) și continuă în grădiniţă, şcoală şi în alte instituţii sociale (socializarea secundară).

Grădiniţa rămâne primul mediu de socializare a copilului preşcolar, această vârstă fiind considerată în psihologie o perioadă importantă în vederea acumulării cunoştinţelor, a interiorizării lor şi a însuşirii experienţei comportamentale. Bazele celor șapte ani de acasă, decisivi în conturarea personalității, pot fi puse, astfel, simultan, acasă și la grădiniță: copilul îşi însuşeşte și respectă normele morale existente în familie şi societate promovate şi de către cadrele didactice.

Pe de altă parte, studiile în domeniu demonstrează că dezvoltarea activismului cognitiv, a sferei emoționale, a calităților comunicative, a orientărilor valorice ș.a., care sunt indicatori de bază ce caracterizează procesul de socializare a copilului preșcolar, se pot regăsi doar într-un mediu educaţional structurat, respectiv grădinița”, a explicat, pentru Ziarul Lumina, psihologul Iuliana Filip, specialist în psihologie clinică, psihopedagogie specială şi expertiză psihologică judiciară.

Socializarea, contactul direct cu persoane de aceeaşi vârstă, cu aceleaşi preocupări sau preocupări diferite, este foarte importantă pentru copilul de orice vârstă.

„Copilul învață să devină un om adaptat cerințelor de viață doar prin raportarea la alte persoane din diverse medii: școală, familie, instituții culturale, biserică. Socializarea contribuie la formarea copilului ca om, într-un fel maturizarea sa influenţându-i personalitatea, ajutându-l să se adapteze la viața de zi cu zi”, a subliniat psihologul Iuliana Filip.

Printre neajunsurile care vin la pachet cu distanţarea socială, respectiv „socializarea virtuală”, se numără, spune psihologul, potrivit sursei citate, însingurarea, o izolare „ce va duce, mai târziu, la blocaje în comunicare, lipsa iniţiativei şi chiar la dezvoltarea unor tipuri de anxietăţi (frici) precum cea socială sau de performanţă”.

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost