Pilda „Fiului risipitor”, dăltuită în lemn de Constantin Brâncuși

Pilda „Fiului rătăcitor” l-a inspirat pe Constantin Brâncuși să realizeze, în 1914, o sculptură cu acest nume, după ce și-a revăzut rudele de la Hobița, de unde plecase în urmă cu 5 ani, scrie arhim. Mihail Daniliuc pentru Ziarul Lumina.

Astfel, Constantin Brâncuși s-a gândit să imortalizeze întoarcerea sa în pământul străbun prin această creație.

„Revenind la „Fiul” lui Brâncuși, se observă că artistul a decis să-l înfățișeze îngenuncheat, purtând o povară pe umeri, expresie a „lucrării” distructive a păcatului în existența umană. Micimile îl gârbovesc pe om către teluric, nelăsându-l să mai vadă fața Tatălui, lumina și iubirea lui Dumnezeu. Păcatul îi schimbă traiectoria: din călător spre înălțimi devine drumaș către pământ.

Se observă în creația lui Brâncuși că fiul poartă pe umeri o încărcătură ce-i pune în pericol însăși poziția verticală, sugerând astfel că prin păcat omul scade și decade, pierzându-și echilibrul necesar călătoriei către Patria cerească. Greutatea de pe umeri poate fi a păcatelor sale, dar și „povara” iubirii nemărginite a părintelui său, care-l îmbrățișează fără a-l întreba nimic stânjenitor, fără să-l certe pentru viața promiscuă pe care a ales s-o ducă departe de iubirea și pronia Lui”. explică arhim. Mihail Daniliuc.

Vineri, 19 februarie, s-au împlinit 145 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, românul care a avut o contribuţie esenţială la înnoirea viziunii plastice în sculptura contemporană universală.