În căutarea suveranității pierdute. Guvernul României recunoaște supremația dreptului european asupra legislației naționale. Reacția Poloniei într-o situație similară

Guvernul României recunoaște supremația dreptului european asupra legislației naționale, au anunțat, miercuri, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ca reacție la comunicatul Curții Constituționale din România în care s-a precizat că acest lucru ar putea să fie valabil doar după modificarea Constituției.

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat, săptămâna trecută, că se poate discuta despre efectele Hotărârii CJUE privind supremaţia dreptului UE doar după modificarea Constituţiei.

Premierul Nicolae Ciucă a negat vehement poziția CCR, susținând că prevalenţa dreptului Uniunii Europene e înscrisă în Constituţia României.

„Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România. Eu din ce am putut să înţeleg a fost vorba de un comunicat şi nu de o poziţie oficială a Curţii Constituţionale”, a declarat, miercuri, premierul Nicolae Ciucă.

Tot miercuri, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, pentru G4Media.ro, că poziția oficială a Ministerului Justiției și a Guvernului de recunoaștere a supremației dreptului european a rămas neschimbată. Predoiu susține că poziția Guvernului a fost comunicată și la Bruxelles în două rânduri.

„Poziția oficială a Ministerului Justiției și a Guvernului a fost exprimată prin scrisoarea transmisă comisarului Reynders încă din luna noiembrie, în sensul recunoașterii supremației dreptului european și a rămas neschimbată. Poziția a fost reiterată în cadrul întâlnirii ministrului justiției cu comisarul Reynders din luna decembrie 2021 în marja JAI. Miniserul a comunicat public pe marginea întâlnirii inclusiv acest detaliu”, a spus ministrul Predoiu.

O părere similară a exprimat, recent, și Raluca Prună, fost ministru al Justiției în Guvernul Cioloș.

„Ce face acum CCR este cumva să pună între paranteze o decizie, cred eu, e propria mea interpretare, o decizie a statului român, care a semnat un tratat de aderare, care nu i-a fost băgat pe gât și tratatul e foarte clar, la fel cum, în opinia mea, e foarte clară și Constituția României. Forța juridică a comunicatului CCR este zero. Sigur că au dat-o la scurtă vreme după decizia CJUE și cred că este mesajul pe care CCR vrea să-l dea judecătorilor din România, în sensul că să fie prudenți, că dacă nu, este foarte justificat să aibă acțiuni disciplinare”, a spus, la RFI, Raluca Prună.

Cazul Poloniei

Între timp, Polonia își apără suveranitatea în fața oficialilor de la Bruxelles, Tribunalul constituţional polonez contestând întâietatea dreptului european în faţa celui naţional.

Urmarea? Comisia Europeană (CE) a lansat o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei, însă reacția Varșoviei nu a întârziat să apară:

„Lansarea procedurii de infringement împotriva Poloniei reprezintă un atac asupra Constituţiei şi suveranităţii Poloniei”, a spus viceministrul justiţiei din Polonia, Sebastian Kaleta, după cum a anunțat Rostonline.

Reacția AUR: Atac la independența României

În România, singurul partid care a criticat decizia CJUE a fost Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

AUR a atras atenția că decizia CJUE reprezintă un veritabil atac la independența României, dar și la independența fiecărui stat membru UE, a informat, recent, RostOnline.

Facebook Notice for EU! You need to login to view and post FB Comments!