Acuzații foarte grave! Mai mulți arhiviști reclamă că serviciile secrete au DISTRUS documente din trecutul recent al României

Mai mulți specialiști în arhivistică din țară trag un semnal de alarmă că multe documente din istoria recentă a României au fost distruse de serviciile secrete înainte ca ele să împlinească termenul pentru declasificare.

Printre ele documente din arhivele maternităților sau orfelinatele dinainte de 1989, dar și file din istoria recentă, de la vizitele unor șefi de stat sau de la Revoluție, notează Libertatea.

Până în 2002, toate documentele create de instituțiile din România respectau Legea Arhivelor Naționale care preciza obligația ca documente fotografice, scrise, tehnice sau acte de stare civilă să fie depuse în Fondul Arhivistic Național (FAN) pentru o perioadă ce variază între 20 și 100 de ani de la întocmirea lor.

Hotărârea de Guvern nr. 585, emisă în 2002 ca să ne aliniem cerințele pentru intrarea în NATO, stabilea noi standarde naționale de protecție a informațiilor clasificate în România. 

Arhivistul ieșean Cătălin Botoșineanu, fost director al Arhivelor Naționale Iași, spune că cea mai importantă modificare făcută atunci a fost că informațiile clasificate „se arhivează sau se distrug”. A deschis practic o portiță ca unele documente să dispară legal.

Arhivistul spune că Serviciul Român de Informații (SRI) și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul de securitate al Ministerului de Afaceri Interne cunoscut și ca „Doi și-un sfert” (după numele vechi – Unitatea Militară 0215), s-au prevalat de această portiță legislativă pentru a încuraja instituțiile publice să distrugă documente de arhivă înainte ca acestea să ajungă să fie declasificate.

La începutul acestui an, structura DGPI a controlat Arhivele județene și a constatat că au apărut „incidente de securitate în cazul folosirii unor documente clasificate”. Controlul a fost un mesaj transmis, crede Cătălin Botoșineanu, prin care serviciile își revendică proprietatea asupra documentelor clasificate sau cer distrugerea acestora.

„Ajungem în situația în care documentele istorice sunt prelucrate de ofițerii de intelligence, în timp ce arhiviștilor le-au fost lăsate statele de plată și celelalte documente cu valoare practică. Să nu ne mințim inutil. În anul 2022, o instituție în afara oricărei preocupări arhivistice sau istorice, excluzând orice dezbatere publică, dorește să modifice arhitectura documentelor cu valoare istorică. (..)

Aceste structuri – SRI și DGPI – au atribuții pentru documentele clasificate. Tot ce înseamnă arhive din industria comunistă, tot ce a însemnat Birou Documente Secrete într-o companie de stat dinainte de 1989. Au venit, s-au uitat, le-au luat și le-au distrus”, mai spune Cătălin Botoșineanu.

Arhiviștii cer „demilitarizarea arhivelor”

Mai mulți arhiviști din țară au semnat un memoriu pe care l-au trimis conducerii Arhivelor Naționale Române și Ministerului Afacerilor Interne, pentru a semnala această problemă. Nu au primit niciun răspuns.

„Specialistul în arhive, funcționar public investit cu evaluarea și gestionarea documentelor care constituie memoria națiunii, a fost înlocuit de ofițerul de informații, supus disciplinei militare și cultului secretului. S-a deschis astfel câmp larg abuzurilor și distrugerii unor valori de interes public local și național, care continuă și astăzi”, a scris istoricul clujean Ioan Drăgan, fostul director al Arhivelor Naționale Române, pe pagina sa de Facebook.

Istoricul și arhivistul Mircea Stănescu, angajat al Biroului de Arhive Contemporane și președinte al Asociației Memoriei și Istoriei Comunismului, avertizează, într-o postare pe blogul său, că vom rămâne „un popor «fără hârtii», deci fără memorie și fără istorie”.

„Acum, a te concentra pe găsirea vinovaților, ar fi profund greșit căci contraproductiv, dar ar fi de dorit ca problema să explodeze cuiva în figură, căci poate astfel se va găsi o soluție care să concilieze nevoia de securitate cu dreptul de acces al cetățenilor la arhive și cu bunele practici arhivistice. Dar, pentru început, ar fi necesar ca aceste mașini de tocat memorie și istorie să fie retrase în cazărmi”, a scris istoricul.

 

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost