Academia Mihăileană. 187 de ani de la înființarea primei instituții de învăţământ superior modern din Moldova

Academia Mihăileană, înfiinţată la Iaşi de domnitorul Mihail Sturdza, cu ajutorul lui Gheorghe Asachi şi a mai multor oameni de cultură ai vremii, a fost prima instituţie de învăţământ superior din Moldova.

Inaugurarea Academiei a avut loc în urmă cu 187 de ani, la 16 iunie 1835. În cadrul Academiei erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură.

La început, cursurile erau de 4 clase (2 inferioare şi 2 superioare), dar cu timpul au ajuns la 7 clase. În cursul superior se predau, la început, filosofia şi dreptul, iar mai apoi s-au înfiinţat catedre pentru toate ramurile ştiinţifice (istorie, chimie, matematică, arhitectură, etc.), notează Rador.

Printre profesorii care au predat aici s-au aflat personalităţi de prim-rang ale culturii româneşti: Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Eftimie Murgu, Damaschin Bojinca, Cristian Flechtenmacher, C. Maisonable, Petre Câmpianu, Nicolae Docan, Simion Bărnuţiu, Petre Suciu, Teodor Veisa etc.

În foto, rând 2 de jos stânga. OCTAV BANCILA, SEVER MURESAN, GRIGORE POPOVICI, C.D. STAHI., STEFAN DIMITRESCU cu studentul şi apoi Asistentul sau pictorul IOAN BALAU (primul din dreapta jos). Sursa: Arnautu Constantin – în Iași.

Procesul de învăţământ al Academiei Mihăilene s-a organizat pe trei trepte: începător, gimnazial şi academic. In cadrul invăţământului gimnazial, a fost introdusă, incă din anul 1832, disciplina „Cunoaşterea practică a Codului Civil”. Nivelul academic era reprezentat de trei facultăţi (Facultatea Juridică, Facultatea Filosofică şi Facultatea Teologică).

În Regulamentul şcolilor publice din 1835 se găseşte prima atestare a organizării studiilor juridice superioare din Moldova sub forma unei facultăţi, numită Facultatea Juridică. Aceasta avea o durată de trei ani. Numai absolvenţii Facultăţii Filosofice puteau deveni studenţi ai Facultăţii Juridice. În cadrul facultăţii se predau: Dreptul Natural, Dreptul public, Dreptul Roman, Dreptul civil, Dreptul criminal, Procedura civilă şi criminală, Dreptul comercial şi cambial, Statistica, Stiinţe politice etc.

În 1847, Mihail Kogalniceanu deschidea cursul său de istorie naţională, dar, datorită abordării naţionaliste, a fost oprit sa mai continue, iar Academia a fost transformată intr-o şcoală inferioară de limbă franceză. Cu toate acestea, din Academia Mihaileană s-a dezvoltat mai târziu, viitoarea Universitate din Iaşi.

 

Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.