Cătălin Raiu, președintele FoRB România și expert OSCE în libertate religioasă, și-a anunțat candidatura pentru Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Într-un editorial publicat de HotNews, Cătălin Raiu explică de ce a luat această decizie.
„Libertatea religioasă a fost și continuă să fie tratată ca un subiect marginal în establishmentul politico-administrativ din România, în ciuda faptului că elementul religios este o componentă însemnată a societății românești și din ce în ce mai important în dezbaterile europene.
De-a lungul timpului, Colegiul Director al CNCD nu a fost compus și din persoane cu profil și expertiză în zona religioasă, deși o bună parte din hotărârile Colegiului (cca. 20% pe an) se referă în mod explicit la libertatea religioasă. Colegiul Director al CNCD care cuprinde, la acest moment, 9 membri, număr suplimentat de Parlament la 11, printr-o modificare legislativă recentă, trebuie să sintetizeze cât mai fidel toate zonele sociale de interes pentru politicile anti-discriminare, respectiv promovarea drepturilor omului, motiv pentru care expertiza pe domeniul libertății religioase nu poate lipsi din acest for”, explică Cătălin Raiu.
Potrivit acestuia, prin natura activității sale, CNCD are rolul de a preveni sistematic, printr-o pedagogie fermă, răspândirea discursului motivat de ură.
„Ce îmi propun? Un rol pedagogic cât mai activ al CNCD, rol care poate fi potențat printr-o prezență cât mai dinamică a membrilor Colegiului în spațiul public cu scopul de explica și motiva hotărârile luate în Colegiu. Este extrem de important, pentru societate, ca motivele care au dus la o anumită decizie să fie asimilate în spațiul public și înțelese în profunzimea lor. În cele mai multe cazuri, deciziile CNCD sunt importante pentru contextul lor (reclamant, situația particulară analizată etc.), dar sunt și mai importante pentru publicul general, jucând rolul de ghid comportamental într-o societate din ce în ce mai lipsită de repere.
Ponderarea tendinței de ”conceptual stretching” semnalată încă de acum câteva decenii de politologul italian Giovanni Sartori și care pare să fi atins și practica CNCD: în cazul unora dintre decizii, conceptul de discriminare este întins din ce în ce mai mult până la momentul în care se aplică și unor ipostaze care nu se mai regăsesc nici în spiritul, nici în litera legii. Consider că drepturile omului nu pot fi aproximate, nici într-un sens, nici în celălalt, ele trebuie să fie fundamentate canonic în definițiile riguroase stabilite la nivel internațional și menite să ne ferească atât de practicile totalitare, cât și de cântecele de sirenă de inspirație moscovită.
Membrii colegiului au și rolul de a ține politica (a se citi interesele politice partizane) departe de drepturile omului, care sunt la rândul lor rezultatul unei rafinări conceptuale meta-politice sau, simplu spus, de a nu politiza hotărârile Colegiului, de a nu le lua în funcție de afinități politice.
Pentru a contribui și mai mult la conștientizarea faptului că nivelul de hate speech&crime în lume este în creștere, iar România nu va rămâne neatinsă de acest val. Deja, s-au înmulțit gesturile antisemite și islamofobe, violența digitală, iar în timpul pandemiei atitudinile vădit anticreștine și chiar antireligioase. Prin natura activității sale, CNCD are rolul de a preveni sistematic, printr-o pedagogie fermă, răspândirea discursului motivat de ură.
În măsură în care CNCD va fi compus din oameni cu expertize cât mai diverse, instituția poate să se transforme, prin efortul comun al membrilor Colegiului, dintr-o sperietoare într-un partener, dintr-un justițiar într-un dascăl, nu doar pentru ONG-urile specializate în apărarea drepturilor omului din zona de advocacy, ci și pentru acele segmente ale vieții sociale în care drepturile omului sunt fundamentul activității de zi cu zi, cum sunt și cultele religioase din țara noastră”, a anunțat Cătălin Raiu.
- Unul dintre liceele premiate de președintele Iohannis a avut doar doi elevi înscriși la bacalaureat. Un singur elev a promovat în prima sesiune - 10 octombrie 2024
- 10 octombrie. Ziua naţională a produselor agroalimentare românești - 10 octombrie 2024
- Comanda Armatei Române se poate transfera unui comandant aliat sau de coaliție. Ce mai prevede un proiect de lege pus în dezbatere publică de MApN - 10 octombrie 2024