Se vinde domeniul Știrbey! Preț de pornire de 8 milioane de euro pentru Palatul Știrbey, 24 de hectare de teren, capelă pictată de Gheorghe Tătărescu și debarcadere

de
Sursa foto: palatulștirbey.ro

Domeniul Știrbey, cu o istorie care începe în secolul al XIX-lea, pe vremea domnitorului Barbu Dimitrie Ştirbey, este scos la vânzare pentru un preț de pornire de 8 milioane de euro.

Anunțul de vânzare a fost făcut de Euro Insol, lichidator judiciar al debitoarei Bucharest Arena, compania care deţine palatul şi domeniul Ştirbey. Licitaţia publică va avea loc la data de 29 iunie, în Bucureşti, informează ZF.

Activul „Palatul Ştirbey şi Parcul Ştirbey” se vinde ca ansamblu funcţional de bunuri mobile şi imobile, fiind compus din teren de aproape 24 de hectare, palatul Ştirbey cu o suprafaţă construită de 2.168 de mp, sala multifuncţională Regina Maria, cu o suprafaţă de  2.021 mp, palatul mic, capela domnească, pictată în 1890 de către Gheorghe Tătărescu, două debarcadere, terase, teren volei şI tenis, castelul de apă, construit în 1920 după proiectul lui Anghel Saligny şi alte bunuri mobile şi imobile, se mai arată în anunţ.

Preţul de pornire este de 7,95 milioane de euro, exclusiv TVA. Înscrierea la licitaţie este condiţionată de achiziţionarea caietului de sarcini (10.000 lei) şi de depunerea unei garanţii de participare de 20% din preţul de pornire, se arată în anunţul public al lichidatorului.

Cum s-a ajuns la vânzarea domeniului Știrbei

Domeniul Ştirbey a fost cumpărat de la moştenitorii familiei Ştirbey în 2006 pentru 9 milioane de euro  de firma Bucharest Arena în 2006 (care avea în acţionariat foşti angajaţi din  Secretariatul  General al Guvernului). Domeniul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, din care 18 hectare reprezintă un parc cu copaci seculari (arbori de peste 400 de ani), lac interior şi deschidere  către lacul Buftea.

Compania Bucharest Arena este în faliment, rezultatele publice arătau cifră de afaceri zero şi pierderi de 71.000 de euro în 2021, potrivit mfinante.ro. Acţionarii companiei sunt Valerian Mareş (fostul proprietar al firmei Producţie Ardealul), cu un pachet de 29,83%, Staicu Ilie Olteanu, cu un pachet de 29,83%, Dan Octavian Cociş (fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului în perioada 2001-2004), cu 19,89%, Emil Pop, cu 19,89% şI Cristian Vladimir Singer, cu 0,55%, potrivit datelor de pe confidas.ro.

Oficialii companiei Bucharest Arena anunţau în 2006, când au preluat domeniul, că evenimentele sociale şi corporate vor aduce Domeniului Ştirbey încasări de patru milioane de euro în 2016, aproape dublu comparativ cu 2015, conform declaraţiilor de la acea vreme  făcute de Dan Cociş, administrator şi unul dintre acţionari.

Istoria domeniului Știrbey

Situat în orașul Buftea, pe malul lacului cu același nume, Palatul Știrbey este la doar 18 km față de centrul Bucureștiului, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul domeniului.

Istoria Palatului începe în secolul al XVIII-lea. În 1845, are loc un schimb de moșii între Mănăstirea Radu Vodă și ma­rele vornic Barbu Constantin Știrbey, iar teritoriul de la Buftea-Flamânzeni intră sub stăpânirea acestuia.

Neamul Știrbey face parte dintr-o veche familie de boieri olteni numită Izvoranu, de la Izvor, comună în județul Olt. „Știrbey” este o poreclă pe care familia și-a însușit-o din secolul al XVII-lea. În 1850, Barbu Dimitrie Știrbey, domnitor al Țării Românesti, frate cu Gheorghe Bibescu, fost domn al Țării Românești între 1842-1848, începe construcția Palatului de la Buftea cu o cula, prevăzută cu doua tuneluri de ieșire în caz de primej­die. Urmașii domnitorului au adăugat două etaje și au adus o serie de modificări importante, în ton cu arhitectura acelor ani.

Actualul palat a fost ridicat in anul 1864 de Alexandru Știrbey, în mijlocul unui parc cu arbori seculari. Clădirea, cu arhitectură sobra, și-a păstrat de-a lungul timpului fațada cu ancadramente de piatră, cu motive decorative simple. Mândria domeniului de la Buftea a fost și a rămas capela cu influențe bizantine, o bijuterie construită în stil neo-gotic cu altar si gropniță având scara de acces deosebit de frumoasă din marmura alba, de Carrara, sculp­tată, cu doua rampe și vitralii poleite cu aur, din pacate, astăzi pierdute. Cons­truc­­­ția a fost realizată între anii 1850-1890. Pictura din capela a fost executată de Gheor­ghe Tătărescu, ruda cu familia Știrbey.

Aici s-a născut, la 4 noiembrie 1872, prințul Barbu Alexandru Știrbey, nepotul domnitorului. Prințul, spre deosebire de bunicul și tatăl său, importanți oameni politici, se va dedica inițial activităților economice, fiind o fire dinamică, deschisă la nou, în agricultură și industrie. A fost căsătorit cu Nadejda Bibescu, verișoara sa de gradul II, cu care a avut patru fiice.

În anul 1913, regele Carol I il numește pe Barbu Știrbey administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Devenit rege, Ferdinand îl va lua consilier personal pe Știrbey. A înființat lângă parcul palatului o fabrică de conserve, o pepinieră de viță americană, o lăptărie, o moară, iar în 1902 o fabrica de vată și pansamente. A fost cel dintâi care a in­trodus în Vechiul Regat cultura bumbacului și a orezului.

În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a devenit loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci dintre cei șase copii ai săi.

În 1917, într-un București ocupat de armata germană, Palatul a fost rechiziționat de armată iar Mareșalul August von Mackensen, comandantul armatelor germane din România și Bulgaria și-a stabilit aici reședința.

La puțin timp după moartea tragică, în circumstanțe bizare, a prințului Știrbey în 1946, întregul domeniu a fost expropriat și preluat de ­Gospodaria Partidului Comunist.

La Palatul Știrbey, Hrusciov a semnat în 1964 documentele legate de retra­gerea trupelor sovietice de pe teritoriul României.

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost