Dezastru demografic! În 37 de județe, populația vârstnică este mai numeroasă decât cea tânără

La nivel național, valoarea indicelui de îmbătrânire demografică este de 120, comparativ cu 47,7, în anul 1992, avertizează doi cercetători români într-o analiză publicată de Libertatea.ro.

Cei doi cercetători sunt George Secăreanu, asistent universitatar la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea „Ovidius” din Constanța, și Aurelian Giugăl, lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Situația este dramatică!”, avertizează cei doi cercetători. Iată cifrele:

În 1992, indicatorul de îmbătrânire demografică era cuprins între 29,5 (Constanța) și 86,7 (Teleorman), deci o amplitudine a valorilor de 57,1. De asemenea, un lucru benefic al acelei perioade este acela că nu există județe cu valori de peste 100, ceea ce denotă o stabilitate demografică.

*Indicele de îmbătrânire demografică la nivelul României în anul 1992 (la 100 de persoane tinere) Sursa: Date INSSE prelucrate de către autori

Dacă în 1992 nu aveam niciun județ a cărui valoare să fie peste 100, astăzi, la 30 de ani de atunci, se disting doar cinci județe cu valori sub 100, respectiv Ilfov (74,5), Iași (80,7), Suceava (84,2), Vaslui (89,1) și Bistrița-Năsăud (95,7).

Indicele de îmbătrânire demografică la nivelul României în anul 2022 (la 100 de persoane tinere) Sursa: Date INSSE prelucrate de către autori

Pe de altă parte, cele mai mari valori le întâlnim în județele: Teleorman (188), Vâlcea (184,5), Brăila (165,9), Caraș-Severin (161,5) și Olt (156). Nu putem să nu observăm că problemele s-au acutizat, iar ecartul dintre județe s-a mărit.  Dacă în 2007, diferența dintre cea mai mare valoare și cea mai mică valoare era de 78,3, în 2022, aceasta a ajuns la 113,5. Totuși, pentru prima dată, un județ înregistrează o scădere față de analiza precedentă. Astfel, la nivelul județului Ilfov avem o scădere cu 31,8% a ponderii indicatorului de îmbătrânire demografică.  În rest avem de-a face cu creșteri ale indicatorului, acesta oscilând între 4,5% în județul Giurgiu, urmat de Municipiul București cu 11%, Cluj 12,1% și Suceava 14,4%. În timp ce, în antiteză, avem județele Vâlcea cu 77,6%, Caraș-Severin cu 64%, Gorj cu 62,3%, Hunedoara cu 60,5% și Tulcea cu 60%, spun cei doi cercetători.

Îmbătrânirea populației ține de fenomene precum cel al migrației la nivelul județelor subdezvoltate, în timp ce județele dezvoltate se confruntă cu anumite curente de gândire precum cel al optimului demografic (realizarea eficienței muncii) și microeconomiei familiare („…decizia de a te căsători și de a avea copii în societate este rezultatul unei analize de tip cost-avantaje…”). Chiar dacă nu am păstrat aceleași clase în analiza studiilor, dacă aruncăm o privire asupra dinamicii valorilor între 1992 și 2007, observăm că cele mai mari creșteri ale indicatorului de îmbătrânire demografică le identificăm în județele: Constanța (168,9%), Brașov (151,5%), Municipiul București (141%), Brăila (132,5%) și Galați (127,6%).  La polul opus, județele ce au avut o creștere mai mică a indicatorului de îmbătrânire demografică sunt: Arad (50,1%), Giurgiu (55,4%), Sălaj (61,8%), Bihor (64,6%) și Mehedinți (66,6%).

Analiza integrală este disponibilă aici.

Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.