Mărirea și decăderea ștrandului Kiseleff din Capitală. De la cel mai mare bazin din Europa, la baltă pentru rațele sălbatice

Ștrandul Kiseleff, descris în 1929 ca cea mai mare mândrie a Capitalei României Mari, a ajuns acum, după aproape 100 de ani, un loc în paragină, abandonat rațelor sălbatice.

În urmă cu un secol, în Bucureștiul interbelic, se construia în doar 52 de zile, cel mai mare bazin din Europa. Ștrandul Kiseleff, proiectat de arhitectul Marcel Iancu, reprezenta unul dintre primele ansambluri de arhitectură modernă din Capitală.

„În cea mai frumoasă poziție a Capitalei, la Șosea, un gard din beton armat, lung de 2 km., împrejmuiește terenul pe care se construiește un «Strand» de dimensiuni și instalație fără pereche în Europa. Cea dintâiu preocupare a unui «Strand» este bazinul. 3000 de lucrători și 150 de căruțași au lucrat zi și noapte la excavația a 28.000 metri cubi de pământ”, se prezenta lucrarea într-un mic film documentar realizat atunci, notează București-centenar.

 

O reclamă apărută în „Revista Generală Ilustrată”, după inaugurarea ștrandului, enumeră dotările de top ale acestuia:

„Ştrandul Kiseleff – cel mai mare bazin din Europa.

Cea mai mare plajă artificială. 200 de cabine.

14.000 mp. plaje de nisip.

Plaja şi baia deschise de la ora 6 dimineaţa până la ora 8 seara.

Supravegherea bazinului încredinţată la profesori de înot speciali şi membrilor federaţiunilor sportive. Personal special de salvare.

Bazin special pentru copii. Aparate de educaţie fizică.

Piste pentru curse. Tenis.

Cabinet medical condus din doi medici.

Restaurant – Brasserie – Cafenea – Magazine diverse – Poştă – Telefon – Telegraf – Poştă specială pentru emisiune de radio – Jazz berlinez.

Parchet special pentru dans pe plajă.

Renumitul restaurant Elysee la dispoziţia Onor.

Public până la miezul nopţii”.

Bucureștenii puteau găsi aici și „costume de baie de închiriat”, sau puteau lua lecții de înot  „sub direcţiunea d-lui profesor Focşa”. Biletele de intrare erau accesibile: „50 de lei de persoană, cu drept de baie şi cabină la dispoziţie”, iar de la ora 9 seara, intrarea era 20 lei de persoană.

 

Primele modificări

De-a lungul timpului, ștrandul a suferit mai multe modificări. La începutul anilor `40, au fost amenajate terenurile de tenis înşirate de-a lungul Șoselei Kiseleff. Tot atunci au fost construite: o cabană, cu rol de vestiar pentru jucătorii de tenis, și o sală de gimnastică.

Denumirea de „Ștrandul Kiseleff” i-a fost schimbată în „Ștrandul Tineretului” după 1948, iar comuniștii l-au reabilitat. Înainte de organizarea festivalului sportiv din 1953, unul dintre pavilioanele de vestiare a fost amenajat ca spaţiu de cazare. În anii ’70 – ’80, ansamblului i s-au adăugat un turn de apă și câteva clădiri anexă, iar în 1981 – cu ocazia Jocurilor Olimpice Universitare – au fost transformate în spaţii de cazare alte câteva dintre pavilioanele de vestiare. După anii ‘80, suprafața ștrandului s-a înjumătățit.

Decăderea

În 2000, Statul român a dat în concesiune terenul unor companii private care au renovat și redeschis Ștrandul Tineretului.

Aici a apărut un club de distracții, „Player”, care s-a întins peste bazine. Dar, în paralel, funcționa totuși și o parte a ștrandului, pentru public. După mai mulți ani în care s-au tot războit cu regii imobiliarelor și acoliții lor, Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu” a reușit, în 2016, în urma unei decizii definitive a Tribunalului București, să reintre în proprietate, scrie Gazeta Sporturilor.

CSN nu avea banii necesari, așa că s-a semnat un contract de închiriere, pe 15 ani, cu concernul «Phoenicia», care urma să plătească o chirie lunară de 25.000 de euro. Conform înțelegerii, firma se obliga să reamenajeze bazinele, spațiile comerciale, vestiarele, dar și să construiască un motel pentru sportivi, în schimb urmând să exploateze ștrandul până în 2033″.

Sursa foto: Gazeta Sporturilor

Phoenicia Express nu a obținut încă autorizația de construcție pentru obiectivele pe care și le-a asumat în contract. Dosarul a fost depus în martie 2021, la Primăria Capitalei și la Direcția de Urbanism, însă a fost respins. Planurile au fost reanalizate și pe 2 iunie 2022 a fost depusă o nouă cerere pentru autorizație

„Este prematur să vă precizăm un termen la care ștrandul «Tineretului» va redeveni funcțional, întrucât aceasta depinde de obținerea tuturor documentațiilor necesare de la autoritățile abilitate și de amploarea lucrărilor care trebuiesc executate”, precizează, pentru Gazeta Sporturilor, CSN „Lia Manoliu”

Până atunci, bazinele sunt populate doar de rațe sălbatice, iar copiii care ar vrea să înoate aici și sportivii care visează să ajungă cândva precum David Popovici mai au de așteptat.