Petrișor Peiu: Stahanoviștii economisirii, stahanoviștii demolării României

de
Sursa foto: Facebook

Analistul Petrișor Peiu compară politicile de mediu impuse de Bruxelles cu „mișcarea stahanovistă” din vremea lui Stalin, cunoscută în România ca „întrecere socialistă.”

„În vara acestui an a început Cupa Europeană Stahanov la economisire. O familie de francezi, Emmanuel Jean-Michel Frédéric și Brigitte, a impresionat pe toată lumea hotărând să reducă cu o treime durata dușului săptămânal. Și asta după ce bătuseră Londra la pas, încălțați cu adidași. Contra-concurenții lor din Germania, soții Olaf și Britta, nu au rămas mai prejos, decizând să petreacă iarna 2022-2023 cu o temperatură în casă de doar 18oC. Clănțănind de frig, adică. De altfel, nici perechea italiană, Mario și Maria Serenella, nu au impresionat publicul mai puțin, în vara aceasta, când au renunțat să mai coboare temperatura aerului condiționat la mai puțin de 27oC, transpirând prin toți porii sub soarele dogoritor al Italiei. Ba chiar o familie de estici, românii Klaus și Carmen, au smuls ovații din partea publicului renunțând la ideea de a-și echipa poliția personală cu Rolls Royce-uri în favoarea unor mult mai modeste BMW-uri. Un asemenea sacrificiu de sine nu a fost suficient de mult apreciat, pentru că toată lumea știa că BMW-urile aveau și valoare sentimentală, soții Klaus și Carmen jucându-se cu ele prin curtea din spate a prietenului lor, Michael.

O asemenea competiție strânsă merită, cred, să ne aducem aminte, cu duioșie, cum s-a lansat pe bătrânul continent prețioasa Cupă Stahanov.

Pe 30 august 1935, în onoarea zilei mondiale a tineretului (a treia zi, 1 septembrie), în bazinul Donbas (în Lugansk mai precis), la mina Țentralnaia Irmino, tânărul rus de 29 de ani Aleksei Grigorievici Stahanov (Алексе́й Григо́рьевич Стаха́нов) a stabilit un record al mineritului, extrăgând „singur” 102 tone de cărbune, în mai puțin de 6 ore (de la ora 22:00 până la ora 03:45 în noapte). Operațiunea s-a dovedit un act de pură propagandă, construit de către regimul Stalin pentru a fonda ceea ce se va numi, de atunci încolo, „mișcarea stahanovistă”. La noi, această mișcare era numită cu o sintagmă autohtonă „întrecerea socialistă””, notează Petrișor Peiu într-un editorial pentru Gândul.

Și așa, scrie Petrișor Peiu, perorând stahanovist despre „schimbările climatice” au reușit politicienii, „intelectualii” și jurnaliștii să distrugă industria europeană, acuzată că este stăpânită de demonul dioxidului de carbon. Și să compromită total cărbunele și gazele naturale, ca fiind rădăcina tuturor relelor de pe pământ.

„Stahanoviștii „schimbărilor climatice”, după ce au găsit în neregulă canicula vara și înghețul iarna, au trecut la nivelul următor, au ocupat Bruxelles-ul și au impus noua ideologie pan-europeană: decarbonarea. Adică uciderea, cu bună-știință, a industriei grele și a energeticii de pe continent.Stahanoviștii decarbonării au impus celor mai mari 11.000 de companii industriale din UE plata samavolnică a unui „certificat de emisii de gaze cu efect de seră”, un fel de penalizare dacă faci industrie sub cerul poluat al Uniunii. Și parcă nimeni nu a observat că, de la lansarea green deal-ului și până astăzi, UE a rămas cu o contribuție de doar 7% din emisiile de gaze cu efect de seră din lume, dioxid de carbon în primul rând.

Și, astfel, majoritatea industriei europene s-a „de-localizat” (limbaj stahanovist) tocmai în China. Iar cerul planetar comun nu a devenit deloc mai curat, căci chinezii asigură, cu destoinicie, peste 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Urmați fiind, firește, de americani, cu vreo 12% din aceste emisii. Acuma, nici nu ar trebui să ne mire aceste lucruri, căci chinezii inaugurează anual capacități energetice pe cărbune egale cu suma celor desființate în anul respectiv pe tot globul. Iar americanii nu admit să trăiască fără uriașele autostrăzi pline ochi cu mașinile conduse de către cei care suferă fizic dacă merg zilnic mai puțin de 100 de mile de la serviciu până acasă și înapoi.

Nu-i nimic, stahanoviștii climatici au continuat întrecerea nebunească și au plusat, împingând UE la un alt gest sinucigaș: reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, celebra formulă intitulată „fit for 55”. Ei, dar nici asta nu a fost suficient și, cu prilejul războiului din Ucraina, au prins ocazia și au decretat renunțarea totală la gazul rusesc, adică la vreo 40% din consumul de gaze din Uniune. Nici nu mai contează că puteau găsi surse alternative de gaze în 3-5 ani, din Marea Caspică sau din Mediterana. Și evident că nu mai interesează pe nimeni că gazul este cel mai eficient combustibil pentru producerea de electricitate, asigurănd cele mai înalte randamente energetice la cele mai mici costuri cu investiția inițială (așa-numitul indicator Capex– capital expenditure)”, explică Petrișor Peiu.

Evident că toată această salbă de prostii numite pompos „politici de mediu” a generat costuri insuportabile pentru industrie și pentru cei 450 de milioane de cetățeni ai UE, spune Petrișor Peiu.

„Pe acest fond, o nouă generație de stahanoviști a crescut în serele de la Bruxelles: stahanoviștii economisirii. Acum se joacă Cupa europeană „Stahanov”, în care diverși năuci vin cu idei din ce în ce mai penibile pentru economisire, idei care au transformat regimul Ceaușescu într-un adevărat risipitor. S-a ajuns până acolo încât un francez propunea cetățenilor să facă duș în același loc și după ce își fac nevoile, pentru a folosi apa o singură dată”, notează Petrișor Peiu.

Potrivit acestuia, poate nu este, încă, prea târziu să remarce vreo minte limpede că nu putem concomitent închide minele de cărbune, opri conductele de gaze și desființa centralele nucleare. Pentru simplul motiv că parcurile eoliene și cele fotovoltaice sunt de câteva ori mai scumpe decât centralele clasice și produc doar o treime din timpul în care produc centralele clasice.

„O notă aparte o face, însă, Guvernul României, care practică, de ani de zile,într-un remarcabil spirit stahanovist, demolarea, la propriu, a capacităților energetice și industriale ale țării. Rând pe rând, marile fabrici s-au închis sau și-au micșorat producția de cinci-șase ori, iar minele din Valea Jiului s-au închis sub șapte lacăte și carierele de lignit din Oltenia se desființează prin hotărâre de guvern sau prin decizii ale instanțelor. Grupurile energetice se închid și ele, sub bagheta miraculoasă a lui Virgil Popescu-Stahanov, care demolează energetica noastră sub aplauzele secretarilor de partid PSD-PNL-UDMR, atent fotografiat de către presa plătită gras de la partidul unic.

Tovarăși din mișcarea stahanovistă a economisirii, să nu uitați, totuși, să citiți până la capăt pilda marelui vostru înaintaș, ilustrul Stahanov. Toată mișcarea sa a fost demult transformată în subiect de bancuri și de glume groase, iar de recordurile acestuia râd și copiii de 10 ani, darămite adulții. Cam așa va fi și la noi, după ce entuziaștii climatologi și stahanoviștii ucenici vor pleca de la putere alungați de voturile europenilor furioși.

În 2030, la sorocul nebuniei economisirii și demolării economice, stahanoviștii vor fi subiect de bancuri, spuse la gura sobelor pe gaz, cu farfuriile pline de fripturi de vită groase și cu paharele pline de vin sau bere răcite în frigidere imense. Iar capitalismul va reveni victorios la locul său, consacrat ca „societate de consum””, scrie Petrișor Peiu.

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost