„Folha Nacional”(Portugalia), despre partidul AUR: Singura opoziție din România împotriva extremismului globalist

Publicația portugheză „Folha Nacional” a publicat, marți, un articol despre „revoluția conservatoare” începută în România de partidul AUR, în decembrie 2020.

Încă de la înființare, AUR s-a declarat național-conservator, cu o doctrină întemeiată pe acești patru piloni: familia, patria, credința și libertatea. Intrarea AUR în Parlament a readus în atenția opiniei publice ceea ce stânga neomarxistă ar fi dorit să treacă sub tăcere, notează sursa citată.

Iată articolul publicat de Folha Nacional, varianta în limba română:

Pe 12 noiembrie, André Ventura și echipa sa de Relații Internaționale, alcătuită din Diogo Pacheco de Amorim și Ricardo Regalla, vor călători la București, pentru o conferință internațională, în urma invitației primite din partea unui institut aparținând partidului AUR.

Cum așa?

Un partid legat de familia politică ECR din Uniunea Europeană, care include formațiuni precum VOX (Spania) sau Fratelli d’Italia (partidul care conduce astăzi guvernul italian), AUR a vizitat CHEGA la finalul lunii iunie, prin președintele CNC, Claudiu Târziu (în fotografie), și consilierul parlamentar Dragoș Moldoveanu, prilej cu care au fost stabilite relații bilaterale excelente.

AUR este un partid aflat în plină ascensiune în România, stat-membru al Uniunii Europeană având aproximativ 20 de milioane de locuitori și care, după alegerile europene din 2024, va avea cu siguranță o pondere relevantă în reechilibrarea forțelor la nivelul UE în chestiuni de extremă importanță, precum suveranitatea.

Pentru stânga politică și actorii din mainstream, deznodământul alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 în România a fost un adevărat șoc. La un an de la lansarea sa oficială, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) intra în Parlament cu aproape 10% din voturi. Un partid care, aparent, apăruse de nicăieri devenea cea de-a patra forță parlamentară a României, în timp ce astăzi se află la 16-20% în sondajele interne.

Încă de la înființare, AUR s-a declarat național-conservator, cu o doctrină întemeiată pe acești patru piloni: familia, patria, credința și libertatea. Noul partid condus de George Simion, unul dintre cei mai cunoscuți activiști pe frontul reunificării României cu Republica Moldova, și Claudiu Târziu, important publicist de dreapta, unul dintre liderii Coaliției pentru Familie, a crescut rapid într-un context internațional dominat de măsurile abuzive și iraționale adoptate de guverne pentru a „contracara” amenințarea COVID-19.

Peisajul politic românesc era dominat de Partidul Social Democrat (centru-stânga), Partidul Național Liberal (centru-dreapta, dar, de fapt, tot de centru-stânga) și Uniunea Salvați România, un partid anti-sistem cu pronunțate accente de neomarxism. Nimeni, în afară de AUR, nu îndrăznea să vorbească despre restricțiile și interdicțiile aberante care sufocau economia românească. Puțini au fost cei care, înaintea și în timpul campaniei electorale, au creditat AUR cu șanse reale de a accede în Legislativ. De fapt, AUR nu apărea în sondajele de opinie, de parcă nici nu ar fi existat. Păpușarii au crezut că, ignorând intenționat partidul AUR, acesta ar fi rămas în afara Parlamentului.

Cât de mult s-au înșelat!

Când, în noaptea de 6 decembrie 2020, Claudiu Târziu vorbea despre începutul unei „revoluții conservatoare”, despre lupta „împotriva globaliștilor și celor care vor să ne distrugă identitatea și credința”, acesta a fost semnalul unei autentice schimbări de paradigmă în politica românească.

Până la alegerile din decembrie 2020, nu a existat în Parlamentul României o forță patriotică și conservatoare autentică, iar anumite teme ale electoratului tradiționalist erau efectiv furate și folosite, populist sau mincinos, de alte partide. Intrarea AUR în Legislativ a readus în atenția opiniei publice ceea ce stânga neomarxistă ar fi dorit să treacă sub tăcere.

Alianța pentru Unirea Românilor are astăzi 39 de membri în Parlamentul României (12 senatori și 27 de deputați) dintr-un total de 466, fiind unicul partid parlamentar care se opune ferm și neechivoc forțelor care slujesc agenda globalistă.

În aproape doi ani, reprezentanții AUR au depus peste 120 de propuneri legislative, între care unele privitoare la: scutiri și facilități fiscale acordate familiilor cu copii, posibilitatea acordării cetățeniei române etnicilor români care trăiesc pe teritoriul altor state, interzicerea privatizărilor companiilor naționale, informarea pacienților cu privire la efectele secundare ale vaccinurilor, interzicerea discriminării pe bază de vaccinare, reglementarea statutului preoților din spitale, stimularea învățării tradițiilor românești în școlile publice, interzicerea utilizării insectelor și viermilor în alimentația umană.

Adversarii politici nici nu vor să audă de ceea ce propune partidul AUR. Cu toate acestea, paradoxal, au fost situații când guvernul chiar a preluat anumite idei ale AUR pe care le-a inclus în propriile legi.

Una dintre marile victorii ale partidului suveranist a fost împiedicarea impunerii „certificatului verde” pentru personalul din instituțiile publice, printr-o opoziție acerbă în parlament și în stradă.

Impunerea acestui „certificat verde” însemna, de fapt, vaccinarea obligatorie. Mobilizarea uriașă de la finalul lunii octombrie 2021 a avut drept efect stoparea unui demers care ar fi declanșat o criză socială uriașă. Datorită AUR, „certificatul verde” nu a fost impus cu forța angajaților din sistemul public.

Astăzi, în plină criză energetică și socială, Alianța pentru Unirea Românilor susține ferm revenirea la piața reglementată de energie, pe care o consideră drept singura soluție prin care să fie oprită sărăcirea accelerată a românilor.

O altă bătălie extrem de importantă este cea din Justiție, unde partidul AUR este categoric pentru păstrarea caracterului suveran al Constituției României, în vădită opoziție cu celelalte partide care trădează interesul național pentru arginții Bruxelles-ului.

*de Dragoș Moldoveanu și Ricardo Regalla Dias Pinto


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost