Prins cu minciuna! Ce a anunțat Ciolacu despre „limba oficială pentru românii din Ucraina” și ce conține, în realitate, declarația comună adoptată de Guvernele de la București și Kiev

Miercuri, 18 octombrie, a avut loc o ședință comună a Guvernelor României și Ucrainei, la finalul căreia a fost adoptată o declarație cu 25 de puncte, din care doar două referitoare la drepturile minorității române din Ucraina și nici acelea în forma anunțată de premierul Marcel Ciolacu.

Concret, la sfârșitul ședinței, premierul Ciolacu a anunțat „că Guvernul de la Kiev a decis că pe teritoriul Ucrainei limba oficială este limba română”. În plus, Ciolacu a îngăimat ceva și despre respectarea drepturilor românilor care trăiesc în Ucraina, în contextul aderării la UE.

„Relaţia inter-instituţională între mine şi domnul prim-ministru nu mai este la nivelul de a ne face promisiuni. Noi decidem împreună ce este mai bine pentru popoarele pe care le reprezentăm”, a ținut să sublinieze premierul Ciolacu.

Realitatea este că, potrivit declarației comune, Guvernul Ucrainei doar „a luat în considerare că limba de stat a Republicii Moldova este limba română”, în timp ce partea română a salutat intenția  Guvernului Ucrainei de a soluționa urgent problema artificială a diferențierii dintre limba română și „limba moldovenească”.

De altfel, după cum a remarcat Varujan Vosganian, într-o postare pe Facebook, „singura limbă oficială din Ucraina este limba ucraineană, astfel încât nu există o limbă oficială a românilor, alta decât cea a celorlalți cetățeni”.

„De când românii au o limbă oficială în Ucraina? Singura limbă oficială din Ucraina este limba ucraineană și asta e valabil pentru toți cetățenii ucraineni. Nu există o limbă oficială a românilor, alta decât cea a celorlalți cetățeni. Și utilizarea ei e restrânsă prin tot felul de metode despre a căror înlăturare dl Ciolacu nu ne spune nimic. Schimbarea denumirii limbii în manualele școlare – care e cu totul altceva – se poate face prin măsuri legislative și administrative despre care, de asemenea, premierul nu ne-a informat.  (…) Așa că ce ne spune dl Ciolacu sunt abureli. Ca și existența unor drepturi în oglindă între minoritatea ucraineană din România și cea română/moldovenească din Ucraina”, a explicat Varujan Vosganian.

Dar să vedem ce conține declarația adoptată la Kiev. Traducerea aparține colegilor de la Agenția BucPress.

În urma acestei ședințe comune, prim-miniștrii:

-au salutat decizia președinților Ucrainei și României, luată la data de 10 octombrie 2023, privind construirea unui parteneriat strategic între cele două țări și sunt pregătiți să contribuie în mod cuprinzător la realizarea acestui obiectiv important;

-au confirmat disponibilitatea de a continua colaborarea activă, pe cât este necesar, în sprijinul Ucrainei în războiul agresiv declanșat de Federația Rusă și pentru restabilirea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei în limitele sale internațional recunoscute, inclusiv în ceea ce privește apele sale teritoriale;

-au subliniat importanța intensificării ulterioare a asistenței internaționale acordate Ucrainei. Apreciat sprijinul valoros oferit de Guvernul României și cetățenii români încă de la începutul invaziei militare cu normă întreagă a Federației Ruse din februarie 2022;

-au condamnat crimele de război și crimele împotriva umanității comise de forțele armate ruse și alte formațiuni militare, precum și companiile militare private (PMC) în Ucraina, inclusiv atacurile intenționate și nediscriminatorii împotriva populației civile, infrastructurii critice și civile din Ucraina, deportarea forțată a mii de cetățeni ucraineni, inclusiv copii, din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei în Rusia;

-au sprijinit inițiativa de a înființa un Tribunal Special pentru crimele de agresiune comise împotriva Ucrainei;

-au condamnat organizarea de către Rusia a așa-numitelor “alegeri” ilegale în teritoriile temporar ocupate din Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, precum și în părțile din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijja și Herson ale Ucrainei;

-au îndemnat comunitatea internațională să continue și să intensifice presiunea prin sancțiuni asupra Federației Ruse și să asigure izolarea politică a țării agresoare în organizațiile internaționale;

-au arătat întreaga lor susținere pentru Formula de Pace a președintelui Ucrainei Volodîmîr Zelenski și subliniat importanța implementării acesteia ca bază pentru restabilirea unei păci cuprinzătoare, echitabile și durabile. Au subliniat importanța participării României la eforturile de realizare a punctelor “Securitate nucleară și radiologică” și “Securitate alimentară” ale Formulei de Pace;

-au confirmat intenția lor comună de a utiliza toate formatele internaționale disponibile pentru restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv Platforma Crimeea Internațională;

-sau arătat pregătiți să continue și să aprofundeze cooperarea în ceea ce privește consolidarea securității în regiunea Mării Negre, ținând cont de provocările reprezentate de agresiunea militară rusă și consecințele acesteia, garantând libertatea de navigație în Marea Neagră. În acest context, au salutat organizarea conferinței privind securitatea Mării Negre, care a avut loc în București în aprilie 2023, în cadrul Platformei Crimeea Internațională;

-au fost de acord cu importanța continuării cooperării pentru îmbunătățirea infrastructurii de frontieră prin creșterea capacității punctelor de trecere existente (PTF) și deschiderea de noi PTF la granița de stat ucraineano-română;

-au fost de acord cu importanța continuării colaborării în ceea ce privește îmbunătățirea activității de control de frontieră la punctele de trecere pe granița de stat ucraineano-română, inclusiv implementarea proiectului pilot privind controlul de frontieră și vamal comun (coordonat) la punctele de trecere de la granița de stat comună, în conformitate cu legislația națională aplicabilă;

-au exprimat preocuparea urgentă cu privire la necesitatea reconstrucției și reabilitării infrastructurii deteriorate ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, în cadrul „Fast Recovery Plan”, Fondului de Reabilitare al Ucrainei, Fondului Destinat Sprijinirii Reconstrucției și Reformei Ucrainei al Băncii Mondiale (URTF) și a platformei „Rebuild Ukraine”. Părțile sunt de acord cu importanța implicării României în eforturile de reconstrucție a Ucrainei și sunt de acord să intensifice dialogul bilateral în acest sens, inclusiv cu privire la implicarea României în proiectele din zonele Ucrainei afectate de distrugerea cauzată de acțiunile criminale ale trupelor de ocupație ruse;

-au subliniat oportunitățile de îmbunătățire a cooperării în domeniile energiei, transportului și digitalizării datorită statutului Ucrainei ca stat asociat la Inițiativa celor Trei Mări (3SI), așa cum s-a subliniat la summitul și forumul de afaceri 3SI desfășurate la București în perioada 6-7 septembrie 2023;

-au fost de acord cu importanța dezvoltării ulterioare în România a platformei antreprenorilor privați “Rebuilding Ukraine” și sărbătorirea comună a celei de-a treia ediții a forumului acestei inițiative care are loc în perioada 18-20 octombrie 2023, la București;

-au salutat viitoarea conferință sub numele “Reconstrucția Ucrainei și rolul strategic al României”, care va avea loc în perioada 13-14 decembrie 2023, la Sinaia, România, sub patronajul Guvernului României;

-au fost de acord cu importanța organizării unei noi ședințe a Comisiei Mixte Ucraineano-Române de Cooperare Economică, Industrială, Științifică și Tehnică în viitorul apropiat.”

-au apelat la consolidarea continuă a cooperării bilaterale și coordonarea acțiunilor în sectorul energetic, în special dezvoltarea interconectării sistemelor energetice dintre România și Ucraina. După sincronizarea cu succes a rețelelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană continentală ENTSO-E, ei au subliniat importanța coordonării și cooperării trilaterale, bazate pe rezultatele primei întâlniri trilaterale a miniștrilor energiei (Odesa, 15 septembrie 2022);

-au evidențiat importanța dezvoltării cooperării în domeniul sănătății, sectorul farmaceutic și parteneriatele internaționale între instituțiile de sănătate, cu scopul de a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea serviciilor medicale, de a sprijini calificarea personalului medical și de a împărtăși experiența;

-s-au pronunță în favoarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO și au confirmat disponibilitatea de a continua cooperarea cu statele membre ale UE și NATO în acest scop;

-au reamintit așteptarea privind luarea de decizii din partea Consiliului European privind începerea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova pentru aderarea la UE până la sfârșitul anului 2023;

au confirmă disponibilitatea pentru o cooperare eficientă în asigurarea drepturilor persoanelor care fac parte din minoritatea română în Ucraina și a persoanelor care fac parte din minoritatea ucraineană în România, în conformitate cu angajamentele și standardele internaționale relevante, inclusiv în domeniul educației. Au fost de acord cu importanța dezvoltării unei baze legale bilaterale pe această temă, bazată pe principiul protejării echivalente a drepturilor persoanelor care fac parte din minoritatea română în Ucraina și a persoanelor care fac parte din minoritatea ucraineană în România;

au luat în considerare că limba de stat a Republicii Moldova este limba română; bazându-se pe discuțiile productive dintre președinții Ucrainei și României (București, 10 octombrie 2023), partea română salută decizia Guvernului Ucrainei de a soluționa urgent problema artificială a diferențierii dintre limba română și „limba moldovenească” prin implementarea măsurilor practice corespunzătoare, ținând cont de toate aspectele legale relevante;

-au evidențiat importanța abordării problemelor legate de identificarea moaștelor Sfintei Teodora în Ucraina și a mormintelor hatmanilor Petro Orlik și Ivan Mazepa în România;

-au convenit să organizeze următoarea ședință comună a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei și Guvernului României în 2024, la București.

Foto: BucPress

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Un comentariu la „Prins cu minciuna! Ce a anunțat Ciolacu despre „limba oficială pentru românii din Ucraina” și ce conține, în realitate, declarația comună adoptată de Guvernele de la București și Kiev”

  1. Greşeală uriasá. Ukrayna nu e stat. Dacă Polonia, România, Ungaria, Slovaci, Rusia íîşi cer teritoriile, Ukrayna dispare. Se vede , clar, cum Imperiul habsburgic, se vrea renăscut. Clasa noastră politică nu ştie pic de istorie. Cine mal ştie de Gheorghe Doja, de Closca, Crisan, Horia, Aveam Iancu, Mārāsesti, Oituz, 1877 cu Plevna. Unde e sîngele acestor eroi? Dacā el nu erau, Noi nu existam!

Comentariile sunt închise.