Cum au contribuit înaintașii celor ce acum se revendică a fi „adevărații conservatori români” la pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei

La 28 iunie 1940 România a cedat fără luptă Basarabia și nordul Bucovinei în urma ultimatumului URSS-ului lui Stalin.

De ce fără luptă? Pentru că armata României era absolut nepregătită, așa că regele Carol al II-lea, după ce s-a consultat cu consilierii săi, a decis să accepte ultimatumul.

Dar de ce era armata României nepregătită deși se știa încă din 1918 că URSS-ul bolșevic era o amenințare? Pentru că și în perioada interbelică guvernările au fost la fel de inepte și de corupte ca cele de după 1989.

Dintre marile scandaluri de corupție interbelice se distinge afacerea Skoda, mai ales că are legătură cu înzestrarea armatei. În 1930 guvernul de atunci al României, al cărui prim ministru era Iuliu Maniu de la PNȚ, a semnat un contract pentru furnizarea de arme, muniții și echipament militar cu uzinele Skoda din Cehoslovacia. În 1931 s-a constatat că echipamentele livrate erau de slabă calitate, așa că s-a încercat suspendarea contractului. Uzinele Skoda au acuzat partea română de sabotarea contractului, așa că acesta s-a derulat în continuare. Asta până în în 1933, când iese la iveală faptul că o mulțime de politicieni au fost mituiți pentru a se acorda contractul firmei din Cehoslovacia la prețuri umflate, prejudiciul calculat ulterior fiind de cel puțin 1,7 miliarde de lei. De asemenea, a ieșit la iveală faptul că mai bine de o treime din contract ar fi putut fi repartizat firmelor autohtone cu profil industrial precum Uzinele Reşiţa, Malaxa, Vulcan, Copşa-Mică, Cugir, Astra, Romloc.

Așa că armata României intră în anul 1940 neechipată și nepregătită. Ca atare, în 28 iunie 1940 România renunță la Basarabia și nordul Bucovinei fără să tragă nici un foc de armă. La finalul lunii august a aceluiași an a urmat cedarea Transilvaniei de Nord, tot fără luptă.

Acesta a fost rezultatul guvernării României din perioada interbelică, prin rotație, de către PNL și PNȚ. Nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial situația nu a stat altfel. PNL și PNȚ au preferat să stea deoparte, deși Ion Antonescu le-a invitat la guvernare. Au ieșit de la naftalină în 23 august 1944 când au complotat alături de PCR la arestarea și predarea către bolșevici a conducătorului statului, mareșalul Ion Antonescu, și implicit la oferirea României pe tavă URSS-ului.

După 1989 ambele partide istorice au revenit la viață, chiar au și guvernat împreună după ce au câștigat alegerile din 1996 cu promisiunea celor 15.000 de specialiști gata să se apuce de treabă. Au avut atunci toată puterea, Emil Comstantinescu era președinte.

Știm cu toții cum au guvernat PNȚ alături de PNL în perioada 1996-2000. „Performanțele” din perioada respectivă au dus la dispariția efectivă a PNȚ de pe scena politică după alegerile din 2000 și la revenirea la putere a lui Ion Iliescu alături de PDSR, percursorul PSD-ului de azi.

Iar acum cei ce se revendică a fi urmașii celor ce au cedat URSS-ului, fără luptă, Basarabia și nordul Bucovinei îi acuză pe cei ce luptă pentru repararea acestei nedreptăți istorice de revizionism și că ar fi în solda rușilor.


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost