Jurnalistul Ștefan Secăreanu: La Chișinău, cine să apere limba română de focurile trase asupra ei din tunurile ideologiei de gen?

de

Jurnalistul Ștefan Secăreanu a salutat decizia Argentinei de a interzice în administrația publică limbajul asociat ideologiei de gen și a avertizat că și la Chișinău are loc un asalt asupra limbii române, prin așa-zisă „feminizare a funcțiilor”.

În acest context,  jurnalistul Ștefan Secăreanu menționează că Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu- Hasdeu” a transmis Ministerului Educației de la Chișinău o scrisoare deschisă, prin intermediul căreia și-a exprimat dezacordul „față de utilizarea în acte oficiale a unor feminisme problematice din punct de vedere gramatical și etimologic, bunăoară forma de feminin a titlului de doctor (în științe).”

Forma „doctoră” este inexistență în dicționarele de referință ale limbii române și utilizarea acesteia nu este susținută științific, se precizează în adresa institutului.

Jurnalistul Ștefan Secăreanu critică reacția Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, pe care o caracterizează ca fiind „palidă și inconsistentă”.

„Ce rost mai are existența Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, a atâtor „universități” din Republica Moldova, a așa-zisei „Academii a Moldovei”, a Ministerului Educației, a Uniunii Scriitorilor, a atâtor altor „uniuni” de creație și educație, toate reprezentate fiind de doctori și „doctore” în științe de tot felul, dacă acestea nu s-au ridicat până acum în apărarea limbii române de focurile trase asupra ei, de actuala guvernare, din tunurile ideologiei de gen?”, se întreabă jurnalistul Ștefan Secăreanu.

Limba română este sub asaltul ideologiei de gen nu doar dincolo de Prut, ci și la București, aici folosindu-se deja termeni precum „ministră” sau „secretară de stat”, după cum a relatat, recent, RostOnline.

Reamintim că într-un document din 2018, intitulat „Limbajul neutru din perspectiva genului”, Parlamentul European a  transmis un set de „recomandări” privind utilizarea unui limbaj neutru.

„În limba română, fiind o limbă cu gen gramatical marcat (masculin/feminin/neutru), nu se poate crea un limbaj propriu-zis neutru din punctul de vedere al genului. Pentru a reflecta realitățile socio-profesionalecontemporane, dar și experiențele și identitățile femeilor, și limba folosită trebuie să fie cât mai incluzivă. Dacă menținem la modul absolut ca normă genul masculin ca formă unică acceptată oficial pentru numele de profesii, ocupații, titluri șifuncții, nu facem decât să perpetuăm stereotipurile de genși discriminarea de gen. Limba nu numai reflectă realitatea, ci o și modelează, iar schimbările sociale și de mentalități din ultimele decenii trebuie reflectateși la nivel lingvistic, prin mijloacele de care dispune limba română”, se precizează în document.

Tot din ghid aflăm că, încă din 2000, s-a pus la cale o adevărată revoluție, când s-au cerut noi denumiri pentru profesii, iar schimbările au început să fie incluse și în DOOM sau DEX.

Încă din anii 2000, diverse organizații sau actori politici au cerut o „revoluție de dicționar” pentru a nu mai avea denumiri ale profesiilor exclusiv la masculin (2006,Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați în România, Societatea de Analize Feministe ANA, p. 19).

Treptat, la nivelul uzului curent, feminizarea lexicului profesional a început să fie reflectatăși în lucrările lexicografice (în special în DOOM2 și DEX2). Astfel că apar recunoscute în uz o serie de forme de feminin: decană, politiciană, senatoare, abatesă, astronaută, halterofilă, grefieră, coraportoare, mineralogă (rar), dirigintă, modelieră, modelatoare, dialectologă, etimologă, filologă, meteorologă. Au început să fie menționate și echivalentele feminine ale substantivelor care denumesc profesii terminate în sufixul-log, substantive care circulă de mai multă vreme în varianta literară a limbii: biologă, psihologă, stomatologă, etc.

Dacă în ediția precedentă a Ghidului, au fost identificate 29 de denumiri de funcții și profesii care nu aveau forme de feminin sau cu forme de feminin neintrate încă în uz, în momentul de față această listă s-a redus la 6 substantive: chirurg, critic, diplomat, istoric, medic, miner.

Profesii și funcții cu forme de feminin recente, care acum 10 ani nu erau folosite la feminin: atașată de presă, bancheră, comisară, conferențiară, decană, doctoră, expertă națională, guvernatoare, impresară, jurist-consultă, lectoră, ministră, observatoare, prefectă, primară, psihologă, redactoră, rectoră, trezorieră.

În loc de concluzie, menționăm doar că întrebarea jurnalistului Ștefan Secăreanu- Cine să apere, la Chișinău, limba română de focurile trase asupra ei, de actuala guvernare, din tunurile ideologiei de gen?– este perfect adevărată și pentru București.

 

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost