Rusia nu are de returnat vreun tezaur României, dimpotrivă, țara noastră este datoare Rusiei, a declarat, miercuri, într-un briefing de presă, ambasadorul Valeri Kuzmin, notează News.ro.
Potrivit acestuia, foştii parteneri români „continuă să scoată o pisică moartă de la naftalină”, referindu-se la problema tezaurului pe care Rusia ar trebui să-l returneze României.
Repetând o idee vehiculată anterior de Moscova, Kuzmin a spus clar că tezaurul României nu va fi returnat şi a susţinut că, dimpotrivă, România a rămas datoare Rusiei.
El a evocat anecdotic în acest sens o scenă petrecută între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în anii 60.
„Tovarăşe, i-ar fi spus Brejnev lui Ceauşescu, trebuie să vă spun, ca de la comunist la comunist, că trebuie să uitaţi de tezaur. Pentru că, aşa cum scrie şi în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activităţilor ce intră în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare către Rusia decât are Rusia către România. Dar nouă nu ne trebuie această datorie de la voi. Vă iertăm de această datorie”, a relatat ambasadorul Kuzmin.
Reamintim că, în primăvara anului 2021, senatorul Claudiu Târziu a adresat ministrului de Externe o interpelare privind stadiul negocierilor pentru recuperarea Tezaurului României aflat la Moscova, după cum a relatat atunci RostOnline.
Rusnacul si cand spune adevarul, minte. Mai precis amesteca 10% adevar si il pune in fata, ascunzand 90% minciuna, ca sa fie inghitite mai usor.
În 1965, cu ocazia unei vizite oficiale, Nicolae Ceauşescu i-a comunicat liderului sovietic Leonid Brejnev că legăturile dintre România şi URSS vor fi condiţionate de returnarea tezaurului românesc. Subiectul nu figura pe ordinea de zi. Totuşi, Ceauşescu a deschis problema tezaurului, iar atmosfera a devenit fantastic de încordată, arată transcrierea discuţiilor purtate acum 47 de ani, redate într-un articol din România Liberă. „Înainte de toate, am vrea să vă spunem că punerea problemei cu tezaurul românesc ne-a provocat nedumeriri. Niciunul dintre noi, participanţi la tratative, nu eram la curent cu această chestiune şi am ridicat totul în picioare. Această problemă are o vechime de 50 de ani şi ea se referă la socotelile dintre Rusia ţaristă şi România regală”, a spus Brejnev după ce liderul român iniţiase discuţia. Ceauşescu a replicat: „Nu putem împărtăşi considerentele expuse de tovarăşul Brejnev. Aceste considerente nu sunt fundamentate nici din punct de vedere juridic şi nici din alte puncte de vedere. […] Noi nu putem fi de acord cu felul cum au fost ridicate problemele de către tovarăşul Brejnev în legătură cu tezaurul”. În plus, Ceauşescu i-a relatat lui Brejnev modul în care România comunistă a returnat Poloniei aurul luat în păstrare de România regală, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ceuşescu concluziona că, din punctul său de vedere, „după toate normele internaţionale şi interne, dacă îi dai cuiva să păstreze ceva, el este obligat să ţi-l înapoieze”. Brejnev a spus, simplu, că problema este „îngropată”. Iritat de spusele lui Brejnev, Ceauşescu a încheiat: „Vă spun în mod cinstit părerea mea : aceasta nu poate constitui o bază de dezvoltare a relaţiilor noastre. Singura bază de dezvoltare a prieteniei şi colaborării dintre noi este discutarea cinstită a problemelor, oricât de spinoase ar fi ele, fără să le complicăm şi fără să le dăm o altă interpretare. Problema aceasta va rămâne de rezolvat”. Vizita în URSS a delegaţiei române a avut loc între 3 şi 11 septembrie 1965. Ceauşescu devenise secretar general al PCR în iulie 1965.