Miracolele lui Dumnezeu

În decembrie 2011 Annabel Beam, o fetiță în vîrstă de 9 ani, se juca afară împreună cu surorile sale. În timp ce era cățărată într-un copac care avea o scorbură în interiorul trunchiului, s-a dezechilibrat și a căzut cu capul înainte în scorbura respectivă, lovindu-se la cap. Pompierii au avut nevoie de patru ore pentru a o salva.

După ce a fost salvată, fetița a povestit că în tot acel timp a fost în Rai unde L-a întîlnit pe Isus. „Raiul este foarte luminos și totul în jur emană o stare de liniște sufletească” a spus fetița. „Nu simțeam nici un fel de durere și de aceea aș fi vrut să rămîn acolo. Am stat în poala lui Isus și L-am întrebat dacă pot să rămîn cu El. Mi-a spus că nu pentru că are planuri cu mine pe Pămînt, planuri pe care nu le pot împlini în Rai. Mi-a mai spus că atunci cînd pompierii mă vor salva nu voi mai suferi de nici o boală.

După ce a fost salvată fetița a fost transportată la spital, unde, în urma testelor făcute, s-a constatat că creierul nu-i fusese afectat în urma căzăturii, rănile fiind superficiale. La cîteva zile după accident părinții au observat că fetița nu mai suferea nici de pseudo obstrucție intestinală, o boală incurabilă, rară, din cauză căreia trebuia internată periodic în spital. Atunci medicii au decis să-i reducă din medicație. Dacă înainte de accident trebuia să ia 10 medicamente pe zi, după accident numărul medicamentelor a fost redus la trei. Nici calmantele pe care le lua împotriva durerilor abdominale nu au mai fost necesare.

Experiența prin care a trecut fetița a fost transpusă de mama  sa într-o carte iar acum a fost ecranizată și într-un film care se va lansa luna aceasta în cinematografe.

The following two tabs change content below.

Tudor Marincu

9 thoughts on “Miracolele lui Dumnezeu

  1. Patternul ‘pioasei’ povestiri la stanndarte new-ageiste, se gaseste in lucrarea lui R Moody – Life after life. Pesudo-revelatiile de acolo, in cazul in care sunt intr-adevar reale, sunt un rezultat al lucrarii demonilor in constiinta unor oameni ( Serafim Rose – Sufletul dupa moarte)..

    Exista deja in limba romana cateva carti care sa ne faca sa fim rezervati: Ilie Cleopa (Despre vise si vedenii), Mihai Urzica ( Minuni si false minuni; Biserica si viermii neadormiti).

    False teofanii care au implicat copii s-au petrecut destul de des in lumea HETERODOXA. Cea mai cunoscuta, ce a implicat copii ( 7, 10 si 11 ani) este cea de la Fatima. Smintela a fost mare.

    Domnule Marincu, va recomand sa consultati cartile pe care le-am pomenit; in mod sigur veti fi mult mai retitinut in asemenea popularizari. E bine sa consultati si Vietile Sfintilor; si Sfintii rusi in special Ignatie Brancianinov ( Experiente ascetice 4 volume).

    Parintele Cleopa avertizeaza ca in vremuruile din urma, vom avea parte de multe si mari false minuni.

    PS Si Rasputin, pe vremea cand era copil a avut asemenea ‘viziuni’. Ba mai mult, a avut si un fel de dar al „inainte-vederii demonice”. A murit anatemizat de sinodul B. O. Ruse

  2. Experienţele de „după moarte” de astăzi au trezit în oameni, în chip uimitor, constiinţa sufletului din afara trupului si o stare mai ascuţită si mai rapidă a însusirilor minţii.
    Dar această constientizare, prin ea însăsi, nu este destul pentru a ocroti pe cineva în acea stare, si să îl ferească de înselare prin arătările din „afara trupului”; omul trebuie să cunoască învăţătura crestină întreagă despre acest subiect.

    Serafim Rose

    CAPITOLUL VII
    Experienţele „din afara trupului” în literatura ocultă
    http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupa-moarte-experientele-din-afara-trupului-in-literatura-oculta.htm
    si
    CAPITOLUL X
    Scurtă învăţătură ortodoxă despre soarta sufletului după moarte
    http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupa-moarte-soarta-sufletului-dupa-moarte.htm

    Cea mai importantă este experienţa sufletului din „afara trupului”, în vreme ce ultima stare a sufletului este de obicei lăsată neclară sau deschisă părerilor si socotinţei personale, bazate pe aceste experienţe.
    —————————————-
    Nu este tocmai o experienţă „după moarte”; este mai degrabă experienţa „în afara trupului” care este doar un pas către alte experienţe mult mai lărgite, fie ale morţii, fie ceea ce se numeste uneori „călătorie astrală” (despre care veţi vedea mai jos).

    Desi starea „în afara trupului” s-ar putea numi „prima clipă” a morţii – dacă urmează moartea cu adevărat – este o mare greseală să deducem din aceasta orice despre starea de „după moarte”, în afară de faptele simple ale supravieţuirii si constienţa sufletului după moarte, asupra cărora, cel ce crede cu adevărat în nemurirea sufletului nu se va împotrivi.29

    Mai mult, fiindcă starea „trupului după moarte” nu este neapărat legată de moarte, trebuie să fim cu dreaptă judecată în alegerea datelor limpezi ale experienţelor extinse în acest domeniu; mai ales, trebuie să ne întrebăm dacă arătările „raiului” (sau „iadului”) pe care le văd astăzi unii oameni, au vreo legătură cu adevărata înţelegere crestină a raiului si iadului, sau dacă acestea sunt numai o socotinţă a vreunei simple experienţe firesti (sau drăcesti) din sălasul din „afara trupului”.

    Dr. Crookall, fiind cercetător laic, nu cunoaste nimic despre acest chip al văzduhului, dar mărturiseste, din punctul său de vedere „stiinţific”, lucrul de cea mai mare însemnătate pentru înţelegerea experienţelor de „după moarte” si din „afara trupului”:
    „raiul” si „iadul” pe care le văd persoanele în aceste experienţe sunt doar părţi (sau chipuri părelnice) ale sălasului din văzduh al duhurilor si nu au nici o legătură cu raiul adevărat si iadul adevărat din învăţătura crestină, care sunt sălasuri vesnice ale sufletelor oamenilor (si ale trupurilor lor celor înviate) la fel ca ale duhurilor celor nemateriale.

    Persoanele care se află în starea din „afara trupului” nu sunt slobode să „umble” în raiul si iadul adevărat, care sunt deschise sufletelor numai prin voia hotărâtă a lui Dumnezeu.

    Dacă unii „crestini” văd la „moarte”, aproape imediat, o „cetate cerească” cu „porţi de perle” si „îngeri”, este doar un semn că cele ce se văd în sălasul din văzduh atârnă într-o oarecare măsură de experienţele si asteptările trecute ale acelei persoane, întocmai asa cum hindusii care mor văd templele si „zeii” lor hindusi. Experienţele crestine adevărate ale raiului si iadului (asa cum vom vedea în capitolul următor) sunt la o cu totul altă măsură.
    …..
    … Trăirile „firesti” ale sufletului, când acesta este foarte simţitor, sau este iesit din trup – fie că acestea ar fi experienţe ale „păcii” si desfătării, luminii, sau ale „percepţiei extrasenzoriale” – sunt numai „materia primă” a constiinţei înalte a sufletului, dar oferă (trebuie să o spunem din nou) foarte puţine cunostinţe adevărate despre starea sufletului după moarte, si foarte adesea îl duc pe om spre socotinţe neîntemeiate despre „lumea cealaltă”, ca si spre legătura nemijlocită cu duhurile cele căzute al căror sălas este acesta.
    Toate aceste experienţe au loc în lumea „astrală” si nu au nimic duhovnicesc ori ceresc, nici măcar atunci când trăirea este adevărată, tălmăcirile acestora nu trebuie să se bucure de încredere.

    Persoanele care se află în starea din „afara trupului” nu sunt slobode să „umble” în raiul si iadul adevărat, care sunt deschise sufletelor numai prin voia hotărâtă a lui Dumnezeu.

  3. Deci se ajunge – de trece prin Rai chiar daca nu esti botezat (ca doar nu reiese ca ar fi Ortodoxa iar ritalul teatral al papistasior ori sectantilor nu reprezinta botez valid), stai de vorba cu Iisus… si te mai si intorci … din Rai?!?
    —–
    Impresionant dar sa nu pierdem din vedere ca astfel de „minuni” nu tin loc de adevar spiritual si nici de teza teologica.
    CUM POTI CREDE CA TE PLIMBI PRIN RAI CA INTR-O EXCURSIE???
    CUM POTI CREDE CA SUFLETUL ESTE LIBER SA HALADUIASCA IN LUMEA DE „DINCOLO”???
    ———-
    „Fie tie dupa credinta ta!” – fata a crezut ce a experimentat… si nu a mai avut nevoie de meciamente, se spune.
    Poate ca nu avea nevoie nici inainte, sau poate nu mai era nevoie – nu e corect sa pui in legatura aspecte care au vizibil in comun doar temporalitatea, altceva… nu cred ca poate garanta cineva sau dovedi.

  4. Copila, in urma accidentului atat de grav, in loc sa ramana cu sechele, s-a vindecat de o boala considerata incurabila. .
    Nu relatarea viziunii fetitei tine de miracol, ci vindecarea acesteia .
    Numai Bunul Dumnezeu este tamaduitor.
    Parintii aveau datoria de a povesti ce s-a intamplat in viata fiicei lor, asa cum scrie si in Acatistele catre Sfinti.

    Viata Parintelui Serafim Rose a fost puternic mediatizata in Romania, dupa revolutie.
    Editurile s-au batut pentru tiparirea voluminoasei biografii semnate de prietenul apropiat al Parintelui, Ieromonahul Damaschin. Personalitatea sa extrem de complexa s-a dorit sa devina un model pentru tinerii ortodocsi romani.
    Nu atat cunostintele sale filosofice si performantele lingvistice trebuiau sa impresioneze, cat mai ales, ratacirile acestuia in lumea drogurilor si homosexulaitatii, urmate de convertirea la ortodoxie;
    In urma cu putin timp, discutam cu un Parinte din diaspora despre modul in care homosexualii incearca sa se insinueaza in Biserica Crestina, fara a renunta la practicile lor sexuale. Spre surprinderea mea, Sfintia Sa a tinut sa insiste asupra faptului ca nu trebuie sa ii criticam, deoarece acestia sunt ” foarte religiosi „.

  5. „Ne cam dam cu parerea pe o intamplare care poate fi minunata sau nu. ”
    ———————-
    Nu sint pareri personale.
    Nu tot ce este „luminos” este MINUNE.
    SI tocmai am aratat ce spuncei care stiu cum e treaba in „ne-vazut”: nu este indoiala lui „POATE” ci o certitudine ca NU ESTE UN EVENIMENT – MINUNE.
    O fi pentru familie… „ca o minune” dar crestinul nu se lasa momit intelectual si afectiv impotriva credintei sale.
    Desigur, credinta religioasa nu este „parere” lumeasca si nici probabilitate stiintifica ci Adevar.
    Si apoi, daca ar fi vreo minune – ei bine, minunile sint pentru necredinciosi, pentru pagani… ca se intoarca la credinta cea adevarata in Iisus Hristos, Sfanta Treime, in botez… in Sfanta Traditie….
    Nu este lasata pentru propaganda sau predicare publica – „L-am intalnit pe Mesia, Oh my Go’sh!”
    A auzit cineva ca acea vedenie i-ar fi spus sa creada in El?
    Sa-i fi spus ca exista Crestinism dar nu este ce se vede si se manifest in inselarea parintilor?

    Spun ei ca ar mai avea fetita ceva planuri de indeplinit pe Pamant… planuri de-ale vedeniei sale.
    De ce-ar fi trebuit sa se accidenteze sa-i vina in imaginatie (de la cine?) asa ceva, ori de ce sa nu lase libertatea fetitei sa traiasca ALEGAND sa creada sau nu in …. vedenie?
    Pai, daca este simplu executant, nu mai are nici o raspundere, orice i-ar „veni” in minte (iarasi, deunde?).
    De asemenea, nu are nevoie de Biserica, botez, spovedanie, post, rugaciuni… ca nu are ce sa curete, sa repare – i-a luat vedenia toata grija si a anulat toata credinta Crestina TRAITA si marturisita dar si lucrarea Cuvantului prin propria vointa – anulata cu ocazia „meeting”-ului, nu-i asa?
    ========================
    CUM PUTETI LASA MINTEA SA FUGA DUPA SPECTACOLUL NEBUNIEI!

  6. Spun Sfintii Parinti ca si diavolul poate ( daca Dumnezeu ingaduie ) face minuni si chiar poate vindeca boli ( cu conditia ca tot el sa provoace boala ) . Cunosc sectanti care in momentul in care au intrat in secta s- au lasat de fumat baut etc. Asta ce inseamna ? ATENTIE ! UNUL ESTE IISUS HRISTOS MANTUITORUL SI UNA ESTE BISERICA LUI. Restul ……..

Spune-ți părerea